telefonia mobilã si sãnãtatea
exista efecte asupra sanatatii?
Telefonia mobila are un grad ridicat de utilizare si de aceea consideram ca este responsabilitatea noastra, ca operator, sa cunoastem efectele pe care le poate avea asupra sanatatii oamenilor si sa monitorizam toate studiile in acest sens. Nu dorim sa punem in pericol sanatatea populatiei in general precum si a angajatilor nostri si de aceea suntem permanent preocupati de acest subiect.
Principalul efect biologic constatat in banda de frecventa in care functioneaza telefonia mobila este incalzirea corpului. Organismul uman este capabil sa-si controleze temperatura prin termoreglare, pana la un anumit nivel al campului electromagnetic. Comisia Internationala pentru Protectia Impotriva Radiatiilor Neionizante (ICNIRP) a stabilit in 1998 o limita maxima de expunere la campul electromagnetic. Astfel, s-a decis ca aceasta limita sa fie de 50 de ori mai mica decat nivelul la care s-a constatat experimental ca ar putea fi afectat organismul. Hotararile ICNIRP stau la baza Recomandarii 519/1999 a Comisiei Europene, care a fost preluata intergal de legislatia romanesca. In mod uzual, nivelul campului electromagnetic produs de sistemul de telefonie mobila este mult mai mic decat valoarea maxima admisa de lege.
Cercetarea in acest domeniu este continua, investigandu-se alte posibile efecte biologice, insa, in momentul de fata, Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca nu exista dovezi stiintifice care sa ne convinga de faptul ca emisiile slabe datorate statiilor de baza cauzeaza efecte adverse sanatatii umane (vezi Raportul 304/mai 2006 - http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs304/en/index.html).
Principalul efect biologic constatat in banda de frecventa in care functioneaza telefonia mobila este incalzirea corpului. Pe acelasi principiu se bazeaza de altfel si cuptorul cu microunde pe care il folosim multi dintre noi in fiecare zi. Diferenta majora consta insa in faptul ca acesta foloseste puteri curpinse intre 300 si 900 W, in timp ce puterea telefonului mobil nu va depasi 0,125 - 0,25 W, fiind de obicei mai mica. In timpul unei convorbiri se va produce o incalzire de sub 0,1º C, adica mai slaba decat o incalzire produsa de expunerea la soare, de febra sau de un efort fizic.
Nivelul campului electromagnetic produs de sistemul de telefonie mobila atinge valoarea maxima admisa de lege doar intr-o zona de pana la 3 m in fata antenei, 1 m in lateral si 0,5 m in spate si dedesubt, zona care constituie de altfel si zona de excludere din jurul antenei. La 8 m in fata antenei nivelul ajunge sa fie sub 16% din limita legala, adica de peste 6 ori mai mic. In spate si in lateral nivelul este mult mai mic, chiar sub 1%.
In continuare am marcat cu rosu zona de excludere din jurul unor statii de baza tipice pentru telefonia mobila.



Cercetarea continua, investigandu-se alte posibile efecte biologice. Pana in octombrie 2005 se publicasera peste 1700 de studii care evalueaza efectele biologice ale undelor de radiofrecventa, dintre care mai mult de 400 au fost dedicate frecventelor la care opereaza sistemele de telefonie mobila. In ultimii zece ani s-au alocat cercetarii in acest domeniu peste 200 de milioane de euro. S-au investigat posibile efecte asupra sistemului cardiovascular, asupra celului imunitar, a celui auditiv, asupra nivelului hormonal si a functiilor cognitive. Insa, probabil cea mai studiata directie este o posibila legatura intre campul electromagnetic si cancer.
Exista mai multe tipuri de studii, fiecare cu avantajele si dezavantajele sale. In principal sunt doua mari categorii: studii epidemiologice, care cerceteaza statistic incidenta si distributia diverselor boli, incercand sa identifice posibili factori de risc, si studii experimentale de laborator.
Cercetarea reprezinta un proces complex, fiind puse la punct proceduri care sa garanteze rigurozitatea stiintifica necesara intr-un domeniu atat de important cum este sanatatea umana. Un singur studiu care evidentiaza un efect biologic, nu inseamna neaparat ca exista un risc pentru sanatate. Acesta trebuie sa fie publicat intr-o revista stiintifica importanta, care dispune de un comitet de lectura alcatuit din alti cercetatori, care evalueaza metodologia folosita si rigoarea experimentelor. In cazul in care a fost constatat un efect biologic, studiul va fi replicat de un alt colectiv stiintific independent. Acest proces este necesar pentru a elimina posibili parametri incontrolabili care ar fi putut influenta concluziile primului studiu. Si chiar daca, dupa replicare, efectul biologic constatat este confirmat, acest lucru nu inseamna neaparat ca exista un pericol pentru sanatate ci trebuie evaluat cu atentie. Schema de mai jos ilustreaza procesul descris.

Din nefericire insa, rezultatele unor studii sunt publicate in presa chiar si inainte sa fie validate de comunitatea stiintifica. Astfel se ajunge sa se provoace un sentiment de ingrijorare al opiniei publice. Doar urmand procedurile stiintifice se pot obtine raspunsuri obiective si sigure.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) este forul stiintific international cel mai autorizat in domeniul medical. In 1996 ea a demarat Proiectul EMF in cadrul caruia se realizeaza periodic conferinte si rapoarte in legatura cu diverse aspecte ale relatiei dintre campurile electromagnetice si sanatate si sunt trasate directiile pentru cercetare.
In urma evaluarii tuturor studiilor stiintifice realizate pana in prezent, Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca nu exista dovezi stiintifice care sa ne convinga de faptul ca emisiile slabe datorate statiilor de baza ale retelei de telefonie mobila afecteaza negativ sanatatea umana. (vezi Raportul 304/Mai 2006 – Statiile de baza si retelele wireless http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs304/en/index.html).
Exista insa si alte organisme internationale si nationale care se ocupa de acest domeniu. Comisia Internationala pentru Protectia Impotriva Radiatiilor Neionizante (ICNIRP) nu si-a incheiat misiunea o data cu stabilirea limitelor maxime admise. Expertii sai continua sa monitorizeze cunostintele stiintifice din acest domeniu, colaborand cu Organizatia Mondiala a Sanatatii. Mai multe detalii puteti gasi pe www.icnirp.de
Exista de asemenea si diverse comisii si institute nationale care se ocupa de acest domeniu si publica rapoarte periodice:
- Agentia Franceza de Securitate Sanitara a Mediului si a Muncii: www.afsset.fr/
- Comitetul National de Protectie contra Radiatiilor (Regatul Unit): www.hpa.org.uk/radiation/
- Consiliul de Sanatate al Olandei: www.gr.nl
- Institutul Suedez de Protectie contra Radiatiilor: www.ssi.se
- Comisia Irlandeza de Radiatii Neionizante: www.oir.ie
- Programul Oamenii, Mediul, Tehnologia (Germania): www.emf-risiko.de
- Societatea Americana a Cancerului: www.cancer.org
- Comitetul Consultativ Australian asupra Radiatiilor: www.health.vic.gov.au

