Politic-Social

Penitenciarele din Romania nu duc lipsa de condamnati, insa au din ce in ce mai putini gardieni. Mai exact, lipseste mai bine de o treime din personalul necesar, iar angajarile in institutiile publice au fost sistate, conform sefului ANP, Bogdan Burcu. "Salvarea" pare sa vina chiar din interiorul penitenciarelor, din partea unor detinuti care nici nu se gandesc sa evadeze. Ba din contra. O lege de acum 56 de ani care da dreptul unor condamnati sa poata fi folositi la supravegherea altor condamnati. Pentru moment, 128 de detinuti isi pazesc "colegii", iar masurile de austeritate luate de Guvernul Romaniei ar putea face ca numarul puscariasilor-gardieni sa creasca, scrie Gandul. Sistarea angajarilor in toate institutiile publice din Romania a lovit si in acest sistem care, dintr-un necesar de 20.000 de oameni, are, in prezent, doar 13.314 angajati, spune seful Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Bogdan Burcu. Necesarul de angajari a fost stabilit "in urma unui proiect comun cu sindicatele, proiect finantat cu fonduri nerambursabile", mai spune seful ANP, potrivit sursei citate. Cum ajung condamnatii sa se pazeasca singuri Cei care au o condamnare grea pentru omor si au executat peste 15 ani din pedeapsa pot sa beneficieze de acest lucru. Daca au avut o "conduita exemplara" si mai au doar 7 luni pana la eliberare, asisderea. Drept urmare, acestia sunt considerati eligibili pentru a pazi unitatea de detentie. Si ca orice activitate derulata in penitenciar, detinutul are parte si de recompense: la 2 nopti muncite, se considera 3 zile executate, potrivit Gandul. Activitatea de paza prestata de detinut este reglementata si de o lege data acum 56 de ani. Este vorba despre Legea 23/1969, care are, la articolele 10 si 11, urmatoarele specificatii: "Articolul 10 Condamnatii care dau dovezi temeinice de indreptare, fiind staruitori in munca si disciplinati, pot presta munca fara paza in afara penitenciarului sau pot fi folositi pentru supravegherea altor condamnati la locurile de munca, dupa ce au executat cel putin 1/5 din pedeapsa, fractiune in care se include si timpul considerat ca executat, ca urmare a muncii prestate. De prevederile alineatului precedent nu beneficiaza cei care au fost condamnati pentru infractiunea de omor sau pentru infractiuni contra pacii si omenirii, ori pentru infractiuni contra securitatii statului, sau pentru infractiuni prin care s-a produs o paguba importanta economiei nationale, si nici cei aflati in stare de recidiva. Articolul 11 Munca prestata de condamnati este remunerata potrivit normelor si tarifelor de salarizare stabilite in ramura de activitate in care acestia sint folositi.Munca condamnatilor folositi pentru supravegherea la locul de munca a altor condamnati este remunerata cu salariul minim tarifar stabilit pe economie. Din remuneratia muncii condamnatului o cota de 10% revine acestuia, iar cealalta parte revine administratiei penitenciarului, facandu-se venit la stat. Din sumele incasate drept recompensa pentru inventii, inovatii si rationalizari create de condamnati in timpul detinerii, li se acorda acestora o cota de 50%, diferenta facandu-se venit la stat", este specificat in textul de lege, conform Gandul. Lucrurile au mai evoluat intre timp, iar condamnatii pentru omor, cu pedeapsa executata aproape integral, au putut fi si ei inclusi in acest circuit. Cu ce arme pazeste un detinut alti detinuti "Are un fluier si un telefon. El nu poate apela pe nimeni de pe telefonul respectiv, doar ridica receptorul si ii raspunde dispeceratul. Si acolo poate sa spuna ce observa el. Eu asa stiu sistemul de 23 de ani. Nu stiu daca si in alte tari se practica", au relatat surse din cadrul unei unitati de detentie care foloseste acest sistem de paza, pentru Gandul. In unele inchisori, cum ar fi cea de la Severin, exista chiar un sistem combinat de post cu agent-post cu detinut-post cu agent. Din 7 posturi de paza, 5 sunt cu agenti si 2 cu detinuti, mai mentioneaza sursele pentru Gandul. In prezent, mai sunt doar 4, distribuite egal catre detinuti si agenti. Potrivit conducerii ANP, sistemul penitenciar se pregateste sa introduca un sistem de digitalizare, care sa monitorizeze inchisorile cu ajutorul camerelor video si senzorilor perimetrali. In alte unitati de detentie din tara, se considera ca acest sistem, prin care detinutii contribuie la paza unitatilor care trebuie sa-i aiba in paza pe condamnati, este unul "de creditare si face parte din procesul de recompensa". "E vorba de responsabilizarea si increderea pe care o acorzi. Cred ca modifica ceva stimuli receptori neuronali si responsabilizeaza. Oamenii tot vin la munca si se iau alte mijloace de verificare, chiar si pentru ei. S-a constatat ca, atunci cand acorzi incredere si mai multe libertati, statul are un indicator mic de recidiva. A se vedea cazul Norvegiei", mai spun sursele consultate de Gandul.