Economic

Rata anuala a inflatiei a accelerat in trimestrul al treilea din 2025, in principal ca urmare a eliminarii plafoanelor la energia electrica, a cresterii cotelor de TVA si a accizelor, dar si pe fondul unui avans puternic al costurilor cu forta de munca, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Am avut o combinatie de factori care au impins preturile in sus: liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA si accizelor, precum si o dinamica ridicata a costurilor salariale, in special in industria alimentara si in sectorul serviciilor de piata. In plus, anticipatiile inflationiste pe termen scurt au continuat sa creasca", a explicat Isarescu. Energie si TVA-ul: impact direct in inflatie Potrivit acestuia, eliminarea plafoanelor la tarifele la electricitate in luna iulie a avut un impact direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflatiei. Un alt canal puternic de alimentare a inflatiei a fost modificarea cotelor de TVA din august. "Cotele de TVA s-au transmis in proportie de pana la 85% la nivel agregat", a aratat guvernatorul. Efectele au fost insa foarte diferite de la un segment la altul: la legume si fructe, majorarea TVA "nu s-a transmis in preturi" in perioada imediat urmatoare; la combustibili, aproximativ jumatate din cresterea derivata din majorarea TVA s-a regasit la pompa; in schimb, la energia electrica si gazele naturale, scumpirile "au fost chiar mai mari decat cele care deriva din aplicarea mot-a-mot a TVA"; la servicii si la bunurile alimentare procesate, variatiile de pret au depasit, de asemenea, ceea ce rezulta strict din cresterea TVA. Referindu-se la segmentul legume-fructe, Isarescu a subliniat ca evolutia demonstreaza rolul conditiilor de piata. "Cand exista supraoferta, cum se intampla de regula vara, se pot majora taxele fara ca acestea sa se reflecte automat in preturi. Producatorul incearca sa-si vanda marfa si accepta o marja mai mica", a explicat el. Factori de temperare: scaderea salariilor reale si racirea consumului Chiar daca inflatia a accelerat, exista si factori care tempereaza cresterile de preturi. "Inca din vara vedem o tendinta descendenta a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul inghetarii veniturilor din sectorul public", a spus guvernatorul. Incertitudinile privind evolutia economiei determina companiile sa fie prudente cu angajarile, iar accelerarea automatizarii si robotizarii reduce necesarul de forta de munca. "Avem o scadere evidenta a consumului populatiei, incepand cu trimestrul al doilea, iar aceasta tendinta continua si in toamna", a aratat Isarescu, ce a prezentat si grafice cu acesta scadere. In plan financiar, singurele componente de creditare care inca se mentin la un nivel pozitiv vizibil sunt creditele noi de consum acordate populatiei si imprumuturile pentru locuinte. Investitii aproape blocate, sperante puse in fondurile europene Pe partea de investitii, tabloul este ingrijorator. "Avem o cvasi-stagnare a investitiilor, care greveaza perspectiva de redresare economica. Formarea bruta de capital fix este in declin, atat la nivelul diverselor investitii, cat si in zona constructiilor", a avertizat guvernatorul. In acest context, cresterea absorbtiei fondurilor europene devine esentiala. "Putem sa compensam scaderea investitiilor, cat si a cererii de consum prin absorbtia de fonduri europene, care poate oferi un impuls considerabil, inclusiv pentru consumul de tehnologie", a declarat Isarescu. El a subliniat ca nivelul tehnologic al economiei romanesti este "printre cele mai scazute din Europa, inclusiv din Europa de Sud-Est si Centrala". "Din multe puncte de vedere suntem chiar pe ultimul loc", a adaugat guvernatorul, insistand ca banii europeni pot accelera modernizarea. "Cifrele pentru anul viitor sunt considerabile: intrarile potentiale de fonduri europene si impactul lor pot sa fie majore, mai ales in ceea ce priveste cresterea economica", a spus acesta. Deficit comercial in scadere si costuri de finantare mai bune Pe partea de cont extern, Isarescu a mentionat o evolutie pozitiva in trimestrul al doilea: "Reducerea deficitului comercial este vizibila, in principal ca urmare a cresterii exporturilor extracomunitare si a scaderii importurilor, in linie cu evolutia cererii interne." Dupa episodul de tensiune din mai, piata financiara a dat semne de stabilizare. "Evolutia de dupa criza din mai a insemnat intrari de capital; capitalurile care au iesit au revenit", a spus guvernatorul. In ceea ce priveste datoria pe termen lung, Isarescu a subliniat ca "pentru imprumuturile pe 10 ani, prima de risc a Romaniei a coborat sub nivelul Ungariei", semnaland o imbunatatire a perceptiei investitorilor asupra riscului suveran. Context extern: crestere mai lenta si politica monetara mai relaxata in zona euro Guvernatorul a atras insa atentia ca mediul extern devine mai putin favorabil. "Vedem o moderare a ritmului de crestere economica a principalilor nostri parteneri comerciali, ceea ce ne va afecta inevitabil, pentru ca suntem integrati in mare masura in lantul de productie european", a explicat el. In acelasi timp, Banca Centrala Europeana anticipeaza o temperare a inflatiei in zona euro, concomitent cu o relaxare treptata a politicii monetare. "Pentru noi, acest context inseamna pe de o parte o presiune ceva mai mica pe preturile de import, dar pe de alta parte o cerere externa mai slaba pentru exporturile romanesti", a conchis Isarescu, subliniind ca politica economica interna trebuie sa valorifice la maximum oportunitatea reprezentata de fondurile europene, pe fondul unei dinamici interne a consumului si investitiilor evident slabite.