Politic-Social

Guvernul isi angajeaza raspunderea in plenul reunit al Parlamentului, marti. Plenul se reuneste la ora 14.30, in sedinta festiva dedicata Zilei Nationale a Romaniei, ulterior urmand angajarea raspunderii Guvernului. Este a doua oara cand Guvernul isi asuma proiectul, de aceasta data avand si avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, insa, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, asadar, din acest punct de vedere, nu mai exista motiv ca legea pe care isi va asuma raspunderea Guvernul sa pice la CCR, asa cum s-a intamplat la prima incercare. Diferenta dintre cele doua proiecte este ca perioada de tranzitie pentru pensiile magistratilor a crescut de la 10 la 15 ani, incepand cu 1 ianuarie 2026. Asta inseamna ca, in urmatorii 15 ani, varsta de pensionare va creste treptat cu cate un an, pana cand se va ajunge la 65 de ani in 2042. Proiectul nu este dorit de magistrati, toate curtile de apel din tara manifestandu-se impotriva acestuia si este de asteptat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) sa depuna o noua sesizare la CCR, la fel cum a facut si la prima incercare a Guvernului de a trece legea. In 20 octombrie, judecatorii Curtii Constitutionale au admis sesizarea de neconstitutionalitate depusa impotriva reformei pensiilor de serviciu. Magistratii nu sunt de acord nici nu modul de calcul al pensiei. Practic, potrivit proiectului, pensia se va calcula la 70 din salariul brut, iar ei isi doresc sa se calculeze la 65 din salariul net. Guvernul accelereaza reforma pensiilor magistratilor pentru a respecta jaloanele PNRR. Premierul Bolojan spune ca schimbarile sunt necesare pentru sustenabilitate si accesarea fondurilor europene. Miza este una majora: Romania trebuie sa bifeze pana vineri trei jaloane din PNRR, intre care si reforma pensiilor speciale ale magistratilor, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro. Ilie Bolojan a explicat ca proiectul vine cu modificari esentiale pentru corectarea unor dezechilibre si pentru a pune sistemul pe baze durabile. "Proiectul de lege privind pensiile magistratilor este justificat de trei aspecte. Pe de o parte, de aspectul de accesare al fondurilor europene, de o minima justitie sociala prin corectarea unor nedreptati, o pensionare prea rapida si o pensie cat ultimul salariu si, de asemenea, pentru a pune sistemul de pensii pe baze sustenabile in anii urmatori", a declarat Bolojan. Premierul a detaliat elementele principale ale proiectului. "Stabilirea pensiei la un maxim de 70 la suta din ultimul salariu net, cresterea vechimii in munca de la 25 de ani cat este acum la 35 de ani si, de asemenea, cresterea varstei de pensionare de la 48, 50 de ani cat este astazi la 65 de ani intr-o perioada de tranzitie de aproximativ 15 ani", a afirmat Bolojan. Conform noilor prevederi, cuantumul pensiei ar urma sa fie de 55% din media indemnizatiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafon de 70% din ultima indemnizatie neta, iar varsta de pensionare va creste treptat pana in anul 2041.