Politic-Social

Profesorii sunt una dintre categoriile aflate in centrul noii legi a salarizarii unitare, proiect care ar urma sa se aplice integral de la 1 ianuarie 2027. Guvernul promite salarii de baza mai mari, mai ales pentru debutanti, dar adoptarea legii se anunta dificila: proiectul este jalon in PNRR, are termen strans, a primit sute de observatii, iar sindicatele reclama eliminarea unor drepturi si diferente prea mici intre profesorii aflati la inceput de cariera si cei cu vechime. Noua lege a salarizarii pentru personalul platit din fonduri publice schimba modul in care vor fi calculate veniturile bugetarilor. In locul actualelor grile si exceptii acumulate in timp, proiectul introduce o formula unitara: salariul de baza se calculeaza prin inmultirea coeficientului aferent functiei cu valoarea de referinta. Pentru anul 2027, valoarea de referinta prevazuta in proiect este de 4.100 de lei, iar legea ar urma sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2027. In noua arhitectura, coeficientii sunt cuprinsi intre 1 si 8, fata de sistemul actual, in care diferentele dintre functii si domenii au fost modificate de-a lungul anilor prin majorari, exceptii si acte normative succesive. Profesorii debutanti, printre castigatorii noii grile Pentru educatie, una dintre cele mai importante schimbari vizeaza profesorii aflati la inceput de cariera. Un profesor debutant cu studii superioare de lunga durata ar urma sa aiba un coeficient de 1,84, ceea ce inseamna un salariu de baza brut de 7.544 de lei, calculat la valoarea de referinta de 4.100 de lei. Potrivit simularilor prezentate de Ministerul Muncii, salariul de baza al unui profesor debutant ar urma sa creasca de la 6.446 de lei in 2026 la 7.544 de lei brut in 2027. Majorarea ar fi de aproximativ 17%, iar autoritatile sustin ca aceasta crestere este menita sa faca intrarea in sistemul de educatie mai atractiva pentru tinerii absolventi. Aceasta orientare spre debutanti vine dupa ani in care sindicatele au reclamat ca salariile mici de la inceput de cariera descurajeaza absolventii performanti sa aleaga invatamantul. Criza de personal din unele scoli, lipsa profesorilor calificati in anumite discipline si diferentele dintre mediul urban si cel rural sunt probleme pe care Guvernul spune ca noua grila incearca sa le atenueze. Profesorii cu vechime castiga mai ales la salariul de baza Cresteri sunt prevazute si pentru profesorii cu experienta, insa efectul este mai redus daca se ia in calcul venitul brut total, nu doar salariul de baza. Un profesor din invatamantul preuniversitar cu studii superioare, grad didactic I si peste 25 de ani vechime ar urma sa ajunga la un salariu de baza brut de 9.635 de lei, corespunzator coeficientului 2,35. In cazul acestei categorii, salariul de baza median ar creste de la 8.217 lei in 2026 la 9.635 lei in 2027. Diferenta devine insa mult mai mica atunci cand sunt incluse si celelalte componente salariale. Venitul brut lunar total pentru aceasta categorie ar urma sa creasca de la 12.021 lei la 12.166 lei, adica o majorare de aproximativ 1%. Sindicatele acuza "aplatizarea" grilei Tocmai aceasta diferenta relativ redusa intre debutanti si profesorii cu vechime a provocat nemultumirea sindicatelor. Reprezentantii cadrelor didactice spun ca noua grila risca sa "aplatizeze" salarizarea, in sensul ca diferentele dintre cei aflati la inceput de cariera si cei cu zeci de ani de experienta devin prea mici. Sindicatele sustin ca un profesor cu grad didactic I, vechime mare, responsabilitati suplimentare si rezultate profesionale ar trebui sa fie remunerat semnificativ mai bine decat un debutant. In caz contrar, spun acestea, sistemul nu mai recompenseaza suficient experienta, formarea continua si performanta profesionala. Ce salarii ar urma sa aiba profesorii din preuniversitar In invatamantul preuniversitar, coeficientii pentru profesorii cu studii superioare de lunga durata pornesc de la 1,84 pentru debutanti si ajung la 2,35 pentru profesorii cu grad didactic I si peste 25 de ani vechime. Functie / categorie Coeficient Salariu brut de baza estimat Profesor debutant, studii superioare lunga durata 1,84 7.544 lei Profesor definitiv, vechime peste 25 ani 2,05 8.405 lei Profesor grad didactic II, vechime peste 25 ani 2,18 8.938 lei Profesor grad didactic I, vechime peste 25 ani 2,35 9.635 lei Sumele sunt brute si reprezinta salarii de baza. Ele nu includ toate eventualele sporuri, indemnizatii sau alte drepturi care pot fi acordate in functie de conditiile de munca, vechime, gradatie si specificul activitatii. In universitati, diferentele salariale sunt mai mari In invatamantul universitar, grila prevede diferente mai mari intre functiile de inceput si cele superioare. Un asistent universitar debutant ar urma sa porneasca de la acelasi nivel ca profesorul debutant din preuniversitar, adica un coeficient de 1,84 si un salariu brut de baza de 7.544 de lei. La polul opus, un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime ar urma sa ajunga la coeficientul 4,00, ceea ce inseamna un salariu de baza brut de 16.400 de lei. Conferentiarii universitari si lectorii sunt incadrati intre aceste niveluri, in functie de functie si vechime. Aceasta diferenta arata ca, in universitar, proiectul pastreaza o distanta mai mare intre treptele carierei academice decat in preuniversitar, unde sindicatele reclama comprimarea grilei. Sporurile si premiile de performanta, un nou motiv de conflict Proiectul pastreaza unele sporuri specifice, precum cele pentru localitati izolate, invatamant special sau predare simultana, dar schimba logica acordarii unor beneficii legate de performanta. Una dintre modificarile contestate vizeaza transformarea actualei gradatii de merit intr-un sistem de premii de performanta. In prezent, gradatia de merit este un drept salarial important pentru profesorii care obtin rezultate profesionale si reprezinta 25% din salariul de baza, acordat pentru o perioada de cinci ani. In noua formula discutata, premiile de performanta ar putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile ocupate dintr-o institutie, iar valoarea individuala ar urma sa fie intre 10% si 20% din salariul de baza. Sindicatele sustin ca aceasta schimbare ar reduce predictibilitatea veniturilor si ar transforma un drept profesional stabil intr-un mecanism temporar, mai usor de modificat sau de restrans. Guvernul promite ca salariile aflate in plata nu vor scadea Pentru a limita nemultumirile, proiectul introduce o "diferenta salariala tranzitorie". Aceasta ar urma sa fie acordata in situatia in care salariul calculat dupa noua lege este mai mic decat cel aflat in plata in decembrie 2026. Cu alte cuvinte, angajatii deja incadrati ar urma sa isi pastreze venitul prin aceasta compensare, pentru aceeasi functie si aceleasi conditii de munca. Mecanismul ar urma sa se aplice pana cel tarziu la 31 decembrie 2031. Totusi, sindicatele atrag atentia ca protejarea salariilor aflate in plata nu rezolva problema de fond a grilei. Ele cer ca legea sa stabileasca diferente clare si echitabile intre treptele profesionale, nu doar sa compenseze temporar pierderile posibile. Adoptarea legii este complicata de presiunea PNRR Noua lege a salarizarii este unul dintre jaloanele asumate de Romania prin PNRR. Termenul-limita invocat de autoritati este 31 august 2026. Daca legea nu este adoptata si promulgata pana atunci, Romania risca sa piarda aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene. Aceasta presiune pune Guvernul intr-o situatie dificila. Pe de o parte, trebuie sa adopte rapid o reforma ampla, care afecteaza toti bugetarii. Pe de alta parte, proiectul a atras deja sute de observatii din partea sindicatelor, institutiilor si categoriilor profesionale nemultumite. In plus, legea trebuie sa se incadreze intr-un plafon bugetar strict. Guvernul a stabilit ca impactul reformei nu trebuie sa depaseasca 8 miliarde de lei in 2027. Asta inseamna ca nu toate revendicarile salariale pot fi acceptate fara ca nota de plata sa depaseasca bugetul disponibil. Varianta actuala are o valoare de referinta mai mica decat simularile anterioare Un alt motiv de nemultumire este diferenta dintre variantele discutate anterior si forma actuala a proiectului. In spatiul public au circulat simulari construite pe o valoare de referinta de 4.325 de lei, in timp ce proiectul actual foloseste pentru 2027 valoarea de 4.100 de lei. Aceasta diferenta are efect direct asupra salariilor finale, pentru ca toate veniturile de baza sunt calculate prin inmultirea coeficientului cu valoarea de referinta. O valoare de referinta mai mica inseamna automat salarii mai mici decat cele vehiculate in scenariile anterioare. Autoritatile au explicat ca varianta cu valoare de referinta mai mare ar fi avut un impact bugetar mai ridicat, de aproximativ 12 miliarde de lei, peste plafonul de 8 miliarde de lei asumat pentru 2027.