Cultura si divertisment

Poveste desprinsa dintr-un scenariu de film. Doi frati despartiti la divortul parintilor s-au...

Poveste desprinsa dintr-un scenariu de film. Doi frati despartiti la divortul parintilor s-au regasit dupa 30 de ani

16.08.2022, 15:23 Sursa: mediafax.ro

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.

Unul dintre cei doi frati, Robert, a plecat cu tatal in Alba Iulia, iar Eduard a ramas la mama, in Targu Jiu. Parintii celor doi au divortat in 1992, iar de atunci fratii nu s-au mai vazut.

Robert, in prezent stabilit in strainatate, a fost cel care a solicitat Inspectoratului de Politie judetean Gorj, prin e-mail, pe 1 iulie, sa ii fie gasit fratele.

"As dori, daca se poate, sa imi gasesc fratele... parintii nostri s-au despartit si, undeva prin anul 1992-1993, fratele meu a fost abandonat. Avea varsta de 2-3 ani si il chema Eduard E.H....Din cate am aflat, la data respectiva, a fost abandonat la o sectie de politie", le-a scris Robert politistilor.

Cum aspectele sesizate de Robert faceau referire la o posibila disparitie a unui "minor", petitia a fost transmisa Serviciul de Investigatii Criminale, Compartimentul Urmariri, pentru solutionare. Initial, verificarile pareau sa fie usor de realizat, avand nume, prenume si CNP. Realitatea a fost insa alta: in bazele de date, Eduard figura "necunoscut la adresa", asa ca era nevoie sa fie obtinute mai multe date, asa ca politistii l-au sunat pe Robert.

"- Va salut! De la Inspectoratul de Politie Judetean Gorj va sunam, ati facut o sesizare la noi, pentru a va gasi fratele disparut. Ce s-a intamplat mai exact?" Pentru cateva secunde, nu se aude nimic... apoi Robert raspunde entuziasmat:
"- Va multumesc ca m-ati sunat, chiar nu ma gandeam, ce bucurie, sper sa fie cu noroc. Eu sunt in Anglia si am supararea asta, nu mai stiu nimic de fratele meu, de 30 de ani, mai exact din anul 1992, cand eu aveam 4 ani, iar parintii nostri s-au despartit. El a ramas la mama, in Targu-Jiu, iar eu la tatal meu, in judetul Alba si in tot acest timp nu am mai reusit sa luam legatura cu el, parca a intrat in pamant.
"- De ce spuneti asta?
"- Pai, daca noi, de 30 de ani, nu stim nimic de el...doar ce am vorbit cu o matusa, sora mamei, care spunea ca Eduard a fost abandonat de bunica, la o sectie de politie in Targu-Jiu, dar chiar si asa, parea mereu confuza si evita raspunsurile", este discutia dintre Robert si politisti.

Totusi, politistii s-au gandit ca povestea cu copilul abandonat la politie nu parea plauzibila. Discutia a continuat, insa, iar informatiile esentiale erau notate.

"Prioritar era sa gasim matusa, apoi bunica si credeam noi, ca dupa audieri, vom gasi "copilul". Nu a fost asa... Dupa ce am identificat-o pe matusa, undeva prin judetul Arad, aceasta ne-a declarat ca nu stie nimic de Eduard, ca are doar cateva amintiri neclare cu el, de prin anul 1992, dar mentioneaza ca si ea era mica, avea 7-8 ani si nu isi aminteste mai nimic. Spunea ca acest subiect nu a fost discutat niciodata in familie, iar sora si mama ei nu au mai amintit de Eduard niciodata. Ne-a declarat ca a fost cautata de Robert, ca a discutat telefonic cu acesta, dar singurul lucru pe care i l-a spus despre Eduard era ca, cel mai probabil, ar fi fost abandonat. Am continuat "firul" povestii si ne-am oprit la bunica. O doamna de 74 ani, ultima persoana in viata din familie (sotul si alte doua fiice ale acesteia erau decedate). La birou, se discuta..."interesant caz"... Aveam speranta ca bunica ne va lamuri. Am chemat-o la sediu. Raspunsuri? "Grele"... In orice conversatie, un om ramas singur trebuie ajutat sa depaseasca momentele sensibile. Prin urmare, dupa depasirea lor, am primit un raspuns: "-...pai de unde sa stiu eu, ce stiu eu ce a facut mama sa cu el...dupa ce a divortat, cand a venit la Targu-Jiu, era fara copil...de ce ma intrebati pe mine?" Devenise agitata... Nu ne asteptam sa primim acest raspuns si din ce spunea, "copilul" era, teoretic, in Alba, la tatal petentului. Dar cum sa fie acolo... ?!", s-au gandit politistii din Targu Jiu.

Cu toate astea, politistii l-au sunat pe tatal celor doi baieti.

"- Buna ziua, de la politie..." si i-am spus toata povestea.
"- Ma asteptam sa ma sunati, mi-a spus Robert ca a facut o sesizare la dumneavoastra, dar nu stiu daca ne puteti ajuta. Copilul a plecat cu mama in anul 1992, la Targu-Jiu, cand avea 2 ani si de atunci nu mai stiu nimic de el. Am venit in repetate randuri la Targu-Jiu sa-l vad, dar fosta sotie imi spunea ca baietelul nu vrea sa ma vada. Nici la divort nu l-am vazut si din cate am auzit, ar fi fost abandonat.
"- Cum vi-l amintiti pe Eduard?
"- Era saten, ochii caprui si avea la tampla, pe una din maini si picior, cicatrice de la o ardere/oparire, a cazut pe un calorifer incins. (...) mai mult nu stiu, dar va multumesc foarte mult ca va implicati, mai ales pentru Robert, care traieste de mic cu gandul la fratele lui si viseaza mereu ca se intalneste cu el", a fost discutia dintre tatal celor doi baieti si politisti.

Lucrurile se complicau, erau numai contradictii, iar "copilul" nu era de gasit, astfel ca a fost schimbat "planul". Au fost continuate verificarile la institutii specializate in protectia copilului, pentru a verifica daca acesta a fost institutionalizat sau daca a beneficiat de alocatie de stat. Raspunsurile primite au fost negative. Cand toate variantele pareau epuizate, politistii au decis reaudierea bunicii. In povestea ei, existau lucruri care nu se "legau".

Dupa lungi discutii, a facut o pauza, a cerut un pahar cu apa si, cu capul plecat, a spus: "- Am luat decizia impreuna cu fiica mea...si l-am abandonat pe Eduard, in anul 1992, la o sectie de politie din Targu-Jiu, intrucat nu aveam posibilitati financiare sa-l crestem si fiica era divortata. Dar, pentru a i se pierde urma, am declarat la politie ca ne aflam in Gara Targu-Jiu si am gasit acel copil pe peronul garii, ca nu stim cum se numeste, cati ani are sau al cui ar putea fi.
Nu m-am mai interesat niciodata de Eduard si nu stiu ce s-a mai intamplat cu el. Imi pare rau...".

Abia acum povestea era credibila. Politistii au revenit cu solicitari la institutiile abilitate, incercand sa afle detalii despre un copil, fara identitate, care, in anul 1992, ar fi ajuns intr-un centru specializat. Era cautat, practic "acul in carul cu fan", avand in vedere ca evidentele copiilor abandonati pentru anii 1992-1993 se aflau la fostele "Leagane de copii". Oamenii legii au stabilit drept criterii de cautare un baiat de 2-3 ani, saten, ochi caprui, cu cicatrice in zona fetei, pe mana si picior, care sa fi fost abandonat in Gara din Targu-Jiu.

"Suntem convinsi ca volumul de munca al personalului care a primit solicitarea noastra a fost colosal. Asteptam si chiar epuizasem toate verificarile... Intr-una din zilele calduroase de august, a venit telefonul. Era reprezentantul uneia dintre institutii. Ne-a spus ca s-ar putea sa avem o urma cu acest "copil", numai ca situatia este putin cam complicata, in sensul ca, in perioada respectiva, au fost internati in centru, cu identitati necunoscute, doi copii, ambii abandonati in Gara Targu-Jiu, cu varsta de aproximativ 3 ani, carora le-ar fi fost atribuite noi identitati si ar fi fost reintegrati in alte familii. In dosarul unuia din copii, a fost gasit inclusiv procesul-verbal, incheiat in anul 1992, de politistul care a preluat copilul, proces-verbal in care acesta ii atribuie copilului prenumele Victor. Ne-am gandit ca poate politistul isi mai aminteste de acest copil, dar, din pacate, colegul nostru decedase. Avand datele celor doi "copii", am inceput verificarile, stabilind ca unul se afla la Timisoara si altul la Targu-Jiu. Dupa ce am exclus varianta cu Timisoara, a ramas sa continuam verificarile cu privire la Ionel, baiatul din Targu-Jiu si dupa ce l-am intalnit, vazand ca si acum, dupa 30 de ani, prezinta cicatrice la tampla, pe mana stanga si piciorul stang, am realizat ca povestea ajunsese la final", spun politistii din Targu Jiu.

Ionel, care avusese initial numele eduard, stia ca a fost abandonat in Gara Targu-Jiu si traia si el cu gandul la familia lui.

Politistii i-au spus de demersul facut de Robert si, cand a auzit ca are un frate, s-a emotionat si a intrebat imediat unde este si daca il poate intalni.

"A fost un moment intens, in care cu greu ne stapaneam emotiile, dar toate informatiile solicitate de Ionel puteau fi diseminate catre acesta doar dupa ce parcurgeam toti pasii care asigurau protectia datelor cu caracter personal. Asa ca, dupa ce am avut acordul ambelor parti, le-am promis sa le facilitam intalnirea. Astazi, 16 august 2022, Robert a ajuns in Romania, la Targu-Jiu, insotit de tatal sau. Nerabdator sa se intalneasca cu Eduard? Putin spus! Am fost nerabdatori si noi. Si... am fost acolo...unde am "vazut"magia reintalnirii. O poveste "desprinsa", parca, dintr-un film... cu un final... cat se poate de fericit. Ne bucuram pentru Robert si Eduard si suntem mandri de implicarea colegilor nostri din cadrul Biroului Urmariri al Serviciului de Investigatii Criminale din Gorj", au mai transmis politistii.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.


Articole asemanatoare