Aprope jumatate din datoria publica a Romaniei a fost cumparata de nerezidenti, 49,5% din aceasta datorie fiind detinuta de corporatiile financiare si doar 2,7% de rezidenti din sectorul nonfinanciar.
Cu o datorie publica egala cu 35% din PIB, Romania a avut anul trecut a saptea cea mai mica datorie din Uniunea Europeana, potrivit datelor comparative publicate de Eurostat, oficul european de statistica. Conform sursei citate, 47,8% din datoria publica a Romaniei era detinuta la finalul anului trecut de nerezidenti, un procent care situeaza Romania la mijlocul clasamentului Uniunii in privina detinerii datoriei suverane de catre nerezidenti. Datoria Germaniei este detinuta de nerezidenti in proportie de 47,7%, cea a Frantei in proportie de 47,3%, iar a Poloniei de 50,2%.
"Ideal este ca datoria publica sa fie detinuta de rezidenti si sa fie preponderent cumparata din economisirea interna. Nerezidentii inseamna in mare investitiile de portofoliu care cumpara datoria pe termen nu foarte indelungat. Investitiile de portofoliu sunt foarte sensibile la evolutia pietei, prin urmare cu cat datoria publica este in mai mare masura detinuta de nerezidenti, cu atat esti mai expus", comenteaza Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
Detinerile nerezidentilor sunt supuse riscului investitional pentru ca sunt indeobste in valuta, in vreme ce datoria in lei suporta si riscul valutar. Statul se vede obligat prin urmare sa recurga si la imprumuturi in valuta pentru ca astfel are acces la o plaja de finantare mai larga, avand in vedere aversiunea investitorilor la risc. Potrivit Eurostat, 52% din datoria publica a Romaniei era la finalul lui 2018 in euro. Doar aproximativ 20% din datoria in lei a Romaniei este detinuta de nerezidenti. Potrivit datelor Ministerului de Finante, la finalul lui 2018 datoria publica a Romaniei ere de 330 miliarde de lei (70 de miliarde de euro), echivalentul a 35% din PIB. Doar 10% din aceasta datorie este pe termen scurt, arata Finantele, in vreme ce Eurostat subliniaza ca doar 3,3% din aceasta datorie este pe un termen mai mic de un an.
Media datoriei publice in Uniunea Europeana este de 80% din PIB, cu mult peste tinta maxim admisa de 60% din PIB stabilita prin Tratatul de la Maastricht. Aceasta a fost acumulata mai cu seama in timpul gravei crize financiare incepute acum zece ani si sunt tari care s-au indatorat grav - cea mai vulnerabila ramanand Grecia, cu o datorie publica de 181% din PIB. Datorii mari are si Italia - 132% din PIB, Portugalia - 121% din PIB Belgia - 102% din PIB, Franta - 98% din PIB sau Spania - 97% din PIB. Intre tarile din est nou intrate in UE, Ungaria are datoria cea mai mare - 70,8% din PIB, urmata de Slovenia cu 70% din PIB. Germania, gratie excedentului pe care il inregistreaza de cativa ani si unei cresteri economice bune, va cobori foarte probabil anul acesta sub pragul de 60% din PIB (60,9% din PIB la finalul anului trecut).
Datoria Romaniei de 35% din PIB pare una mica in raport cu exigentele Tratatului de la Maastricht. Dar economistii arata ca Romania are o economie mica ce nu poate suporta datorii publice foarte mari, majorarea datoriei la peste 45% din PIB fiind un pericol pentru stabilitatea macroeconomica.
"Tratatul de la Maastricht stabileste nivelul de sus al datoriei la 60% din PIB. Dar nu este si nivelul pana la care oricine se poate intinde pentru ca nivelul maxim este acela pana a care datoria poate fi finantabila", comenteaza Ionut Dumitru. Un studiu al BNR din trecut stabile o astfel de grila la 40 - 45% din PIB. Datoria Romaniei s-a redus in ultimii ani ca pondere in PIB pentru ca economia a crescut puternic. Nominal insa datoria se acumuleaza necontenit, iar bugetul de stat a ajuns sa plateasca dobanzi la datorie pana la nivelul de 3 miliarde de euro anual.
