Cifrele din executia bugetara din decembrie 2022 si din ianuarie 2023 sugereaza ca guvernul Ciuca si ministrul de finante Adrian Caciu au recurs la aducerea gaurilor bugetare din 2022 in 2023 pentru a se incadra in tinta de deficit bugetar de 5,7% din PIB anul trecut.
Pentru deja celebra consolidare fiscala, adica reducerea deficitului bugetar in esenta, anul 2023 nu a putut incepe mai prost, pentru ca deficitul a crescut, in loc sa scada, cand economia duduie.
Este surprinzatoare evolutia, pentru ca guvernul s-a angajat ferm in fata tuturor la reducerea deficitului bugetar de la 5,7% din PIB la 4,4% din PIB in 2022, dar lucrurile s-au petrecut exact pe dos in ianuarie. De unde a venit insa acest aparent dezastru, daca - asa cum arata si cifrele de la Statistica, statiunile montane si mallurile - economia nu sta deloc pe loc?
Jonglerii cu executia bugetara in ultima luna, indica cifrele din decembrie 2022, unde vedem ruperi de tendinte pe unele categorii de venituri si cheltuieli si reluarea tendintelor in ianuarie.
Cel mai bine se vede la incasarile nete din TVA, adica ce i-a mai ramas statului dupa ce a luat banii pe TVA si a rambursat TVA-ul companiilor care trebuie sa si-l recupereze. Aici, in ianuarie, guvernul a crescut incasarile cu numai 2%, cand inflatia era de 15%. Cu alte cuvinte, fara niciun efort, fara nicio crestere economica, doar din scumpiri, incasarile statului din TVA ar trebui sa fie de cel putin 15%, pentru ca nu mai adaugam aici inflatia industriala, care este mult mai mare.
Analiza detaliata a executiei bugetare pe decembrie 2022 arata ca guvernul a incasat cu peste 25% mai mult TVA, mult peste inflatia de 15%.
Astfel, cifrele sugereaza ca guvernul a amanat returnarile de TVA la final de an si le-a raportat in 2023. Scopul pentru o astfel de jonglerie nu poate fi altul decat mentinerea deficitului bugetar in tinta asumata.
De asemenea, acelasi lucru sugereaza si alte cifre, de data aceasta pe partea de cheltuieli. De exemplu, pe partea de cheltuieli cu bunurile si serviciile se vede frana puternica, de la +15% in
ianuarie-noiembrie, la doar +3% in decembrie. In continuare, frana se vede si la subventii, de la +130% in ianuarie-noiembrie, la +50% in decembrie. Si la cheltuielile cu investitiile se vede aceasta frana, de la +27% in primele 11 luni din an la doar +8% in decembrie 2022.
In aceeasi vreme insa, cifrele arata cu totul diferit in ianuarie 2023: cheltuiala cu bunurile si serviciile a sarit la +37%. In acelasi ton, cheltuielile cu subventiile au crescut cu 108% din nou in ianuarie. Cheltuielile cu investitiile, care includ fonduri nationale si europene, au reluat si ele cresterea puternica si au avansat cu 34%.
Guvernul si-a asumat ca reduce deficitul bugetar la 4,4% din PIB in 2023 si la 3% din PIB in 2024. Intrebarea este insa cum se va reusi aceasta reducere, daca opereaza cu astfel de artificii ca sa iasa deficitul?
Deficitul public este unul dintre principalii carburanti pentru inflatie si deci pentru dobanzi. Este vorba de structura bugetului, pentru ca deficitul alimenteaza cheltuieli de consum, precum salarii sau pensii. Or, stimuland consumul alt rezultat nu poate fi in afara de cresterea inflatiei si importurilor.
Cu o astfel de constructie bugetara, este foarte complicata scaderea deficitului. Salariile si pensiile, de exemplu, nu pot fi taiate, in conditiile in care preturile la alimente urca cu peste 20%. Nu mai vorbim ca 2024 este un an extrem de important, cu toate cele patru randuri de alegeri electorale si pensionarii impreuna cu bugetarii inseamna peste 6 milioane de voturi. Spre comparatie, presedintele Iohannis a fost ales cu 6,5 milioane de voturi in turul al doilea al alegerilor prezidentiale din 2019, cand prezenta la vot este cea mai mare.
Deci taierile de cheltuieli sunt scoase din discutie, de aceea cheia consolidarii este la venituri. Si aici este un semn de intrebare, pentru ca au crescut veniturile in 2022, dar ajutate de inflatie si de cresterea economica peste asteptari. Chiar si asa insa, a fost nevoie de artificii ca bugetul sa se incadreze in tinta de 81 mld. lei, altadata de neimaginat.
Deficitul bugetar a scazut ca pondere in PIB, dar doar pentru ca PIB-ul a crescut umflat de criza energiei si inflatie.
Iata, deci, ca intr-un an de crestere economica sustinuta de 5%, guvernul nu numai ca a generat un deficit urias in conditii de expansiune economica, dar a fost si nevoit sa mute gaurile din buget dintr-un an in altul. Se pune astfel intrebarea cum va reusi, pana la urma, sa scada deficitul bugetar atunci cand doar cresterea PIB nu va mai fi indeajuns.
