Eveniment

￢ Executia bugetara la patru luni din an releva un tipar ce prinsese contur chiar din lunile din urma: statul foloseste fondurile UE pentru a-si reduce deficitul ￢ Pe masura ce veniturile din fondurile UE destinate investitiilor cresc, cheltuielile statului cu aceleasi investitii scad ￢ Prin urmare, statul se foloseste de fondurile UE pentru a-si reduce deficitul bugetar, ceea ce nu este un calcul chiar rau, dar contravine celor convenite la nivelul societatii si repetate pana la saturatie de oamenii politici: trebuie sa schimbam centrul de greutate al cresterii economice, de la consum la investitii.

Deficitul bugetar a fost in primele patru luni din an de 1,17% din PIB fata de un deficit de de 2,92% din PIB, in primele patru luni din 2025. Asadar, o reducere cu 60% a deficitului, cu o "economie" de 32 de miliarde de lei (cheltuieli ce n-au mai fost efectuate, fata de aceeasi perioada a anului trecut).

Veniturile totale au crescut cu 12%, in vreme ce cheltuielile totale s-au redus cu 3,2%.

Reducerea deficitului este un lucru cat se poate de bun si in acest caz chiar spectaculos. In acest ritm, deficitul poate cobori mult sub tinta de 6,2% din PIB, pe care si-a propus-o guvernul.

Doar ca sectoarele de unde s-au facut reducerile nu arata o situatie chiar minunata. Cele mai mari economii s-au facut la cheltuielile de capital (adica investitiile statului). Cheltuielile de capital au fost mai mici cu 9 mld. lei, la patru luni din an, an/an, ceea ce inseamna o reducere de 49%. Apoi, 1,2 mld. nu se mai regasesc in cheltuieli, cheltuieli din fondurile UE aferente cadrului financiar 2014 - 2020. E drept, aici fondurile sunt epuizate, deci pretentii nu puteau fi, dar aceasta lipsa nu a fost inlocuita si este evidentiata in deficitul mai mic. Apoi, statul a renuntat la 1,4 mld. lei din fondurile rambursabile ale PNRR, a cheltuit in primele patru luni 4,3 mld. lei din aceasta sursa, fata de 5,7 mld. lei in primele patru luni din 2025.

In total, din cheltuieli ce anul trecut, la patru luni, fusesera destinate investitiilor a fost redusa suma de 11,6 mld. lei, adica 36% din cele 32 mld. lei. "economisite".

Daca privim investitiile totale, la patru luni din an, acestea au fost de 31 mld. lei, fata de 32,4 mld. lei, in primele patru luni din 2025. Adica au scazut, nu mult, dar au scazut. Cheltuielile din fondurile UE au crescut, de la 17,5 mld. lei in primele patru luni din 2025 la 23,5 mld. lei anul acesta - plus 34%. Contributia statului la investitii, in primele patru luni, a fost de 7,6 mld. lei, fata de 15 mld. lei, in primele patru luni din 2025. Adica o scadere de 49,3%. Daca in primele patru luni din 2025 fondurile UE reprezentau 53,8% din totalul investitiilor, anul acesta, pentru aceeasi perioada, ele inseamna 75,6% din total.

Aici se vede un tipar. Pe masura ce volumul fondurilor europene destinat investitiilor creste, contributia statului la aceleasi investitii scade. Ceea ce inseamna cheltuieli mai mici, deci un deficit bugetar mai redus. Miscarea nu este tocmai rea, dar ea contrazice ideea de schimbare a paradigmei de crestere economica dinspre consum spre investitii.

In plus, recesiunea in care intra Romania are una din cauze chiar in aceasta reducere agresiva a deficitullui.

Veniturile

Veniturile totale au fost de 223,8 mld. lei in primele patru luni ale anului 2026, in crestere cu 12% (an/an). Exprimate ca pondere in PIB, veniturile totale au avansat cu 0,5 puncte procentuale, arata Ministerul de Finante, sustinute cu precadere de veniturile curente - TVA, impozit pe salarii si venit si contributii de asigurari.

￢ Incasarile din impozitul pe salarii si venit au totalizat 23,9 mld. lei, inregistrand o crestere de 21,8% (an/an), determinata de avansul semnificativ al incasarilor din impozitul pe dividende (47%), "pe seama unor distribuiri concentrate in decembrie 2025, in contextul modificarilor legislative privind impozitarea acestora".

￢ Incasarile din impozitul pe profit au insumat 9,7 mld. lei (plus 1,5%, an/an), sustinute de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agentii economici (8,6%, an/an).

￢ Incasarile nete din TVA au fost de 47,8 mld. lei, in crestere cu 22,4%, an/an. Dinamica a fost influentata de avansul incasarilor brute din TVA (20,1%, an/an), ca urmare a majorarii taxei in august trecut.

￢ Veniturile din accize au fost de 16,2 mld lei, plus 1,7%, an/an, sustinute, in principal, de avansul incasarilor din accizele pentru produsele energetice - pret mai mare, TVA mai mult.

￢ Sumele rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate si donatii au totalizat 17,8 mld. lei, in crestere cu 26,4%.

Cheltuieli

Cheltuielile totale de 247,8 mld. lei, au scazut in termeni nominali cu 3,2% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent. Exprimate ca procente din PIB, cheltuielile in primele patru luni ale lui 2026 au inregistrat o scadere cu 1,24 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului 2025, de la 13,4% din PIB la 12,1% din PIB.

￢ Cheltuielile de personal au fost de 54,6 mld. lei, in scadere cu 1,9 mld. lei fata de aceeasi perioada a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum si al masurilor de limitare a cheltuielilor salariale in perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere in PIB, cheltuielile de personal reprezinta un nivel de 2,7% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici fata de aceeasi perioada a anului precedent.

￢ Cheltuielile cu bunuri si servicii au fost de 32,1 mld. lei, in crestere cu 5,3% an/an, determinate de plati mai mari in domeniul sanatatii.

￢ Cheltuielile cu dobanzile au fost de 23,7 mld. lei, cu 3,2 mld. lei mai mari fata de aceeasi perioada a anului precedent.

￢ Cheltuielile cu subventiile au fost de 3,6 mld. lei, reprezentand, in principal, subventii pentru transportul de calatori si sprijinirea producatorilor agricoli.

￢ Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 31 mld. lei, din care 75,6% reprezinta valoarea platilor pentru proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027 si din PNRR.