Business international

In luna decembrie anul trecut, compania nationala de energie a Ungariei, MVM, a lansat o campanie fara precedent de explorare prin foraje pentru descoperirea de energie geotermala. Luna aceasta, primul din cele doua puturi de foraj - si deocamdata singurul din tara - ar treabui sa stabileasca un record: cota de 2.400 de metri adancime. In Europa, doar intr-un singur caz s-a mai stabilit o astfel de performanta in ceea ce priveste energia geotermala. Este inceputul a ceea ce se vrea a fi o revolutie in domeniul regenerabilelor. Spre deosebire de vant, soare si hidroenergie, energia geotermala - caldura din interiorul Pamantului adusa la suprafata de apa - nu depinde de conditiile meteo. La fel de important, nu depinde de piete si de traderi. Este ceva local.

Dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, Ungaria are cel mai mare potential de exploatare ieftina a acestei forme de energie. Potrivit think-tankului Ember, in prezent in UE capacitate geotermala de 43 GW poate fi dezvoltata la costuri sub 100 euro/MWh, comparabile cu cele ale energiei electrice pe baza de carbune si gaze. Cel mai mare potential, de 28 GW, este concentrat in Ungaria, tara urmata de Polonia, Germania si Franta. Romania este urmatoarea, dar cu o capacitate potentiala mult mai mica.

Energia geotermala, cand este abundenta, poate intari semnificativ suveranitatea energetica a unei natiuni, spun specialistii. Problema cu ea este ca adesea utilizatorul trebuie sa se afle in apropierea sursei. In Ungaria, proiectul inceput de MVM, reprezentand investitii de 8 miliarde de forinti (22,5 milioane de euro), poate alimenta cu energie o localitate cu 25.000 de locuitori. Compania foreaza in judetul Bacs-Kiskun (in sudul tarii, la granita cu Serbia) si a pornit deja acolo lucrarile de constructie pentru un sistem geotermal hibrid, cu o centrala electrica geotermala si utilizarea directa a apei calde si aburului. La adancimea de 2.400-2.500 de metri, unde va ajunge in urmatoarele zile sonda de foraj, apa este asteptata sa aiba 140-150 de grade Celsius.

Proiectul este experimental, a subliniat guvernul maghiar, insa daca va avea succes va fi instalata acolo o centrala electrica cu o capacitate de 3,5-4,5 MW. Spre comparatie, cea mai mare centrala pe gaze a Ungariei, construita tot de MVM si care urmeaza sa intre in functiune peste 3-4 ani, va avea o capacitate de 1.000 MW. Termocentrala pe gaze de la Mintia, Hunedoara, finalizata in proportie de peste 80% si care va fi cea mai mare de acest gen din UE, va avea o capacitate de 1.700 MW.

Totusi, pentru Ungaria, care-si dezvolta rapid energia regenerabila, mai ales solara, care depinde de ciclul zi-noapte si de vreme, a stapani energia geotermala este un plus, mai ales ca are resurse din abundenta. O centrala care produce electricitate din aburul si apa calda iesite din pamant poate functiona aproape incontinuu.

In prezent, acest tip de energie asigura incalzirea pentru 10% din 674.000 de locuinte racordate la sisteme centralizate de termoficare. Orasul Seghedin gazduieste cel mai mare sistem de termoficare si apa calda cu energie geotermala din UE si al doilea din Europa.

De el beneficiaza 28.000 de locuinte si 400 de cladiri publice. Constructia acestuia a fost finantata, printre altele, cu 23 de milioane de euro din fonduri de coeziune de la bugetul Uniunii. Sistemul se bazeaza pe 27 de puturi, 16 centrale de incalzire si 250 de kilometri de conducte de distributie.

Ca principiu, apa fierbinte incalzeste aer, care este pus mai usor in circulatie spre consumatori.

In aceasta tara din bazinul carpatic, productia de caldura din surse geotermale a crescut de patru ori din 2010 si pana in prezent, potrivit Portfolio.hu. Strategia nationala pentru dezvoltarea sectorului prevede in continuare dublarea pana in 2030. In 2035, caldura geotermala folosita ar echivala cu consumul a 1 miliard de mc de gaze naturale pe an. Pana atunci, guvernul de la Budapesta promoveaza apa calda direct din pamant ca energie termica pentru fermieri, mai precis pentru incalzitul ieftin al serelor.

Ungaria a mai avut in trecut incercari de dezvoltare a sectorului energiei geotermale, asa cum au fost si incercari de exploatare a gazelor de sist, insa tehnologia si costurile s-au dovedit obstacole de netrecut. In prezent, tehnologiile de forare sunt mai evoluate, permitand performante mai bune la costuri mai mici.

Acest lucru a incurajat guvenul maghiar sa mobilizeze mai mult sprijin ca niciodata pentru explorarea si exploatarea surselor geotermale. Spre exemplu, statul acopera o cincime din costuri daca forajele au succes si jumatate daca nu este descoperita energie exploatabila. Unul din programele energetice guvernamentale prevede investitii de 41 de miliarde de forinti (115,4 milioane de euro).