Business international

O crestere a costurilor de finantare de Banca Centrala Europeana in iunie este aproape sigura, insa banca nu va lansa probabil niciun angajament privitor la decizii similare pe mai departe in incercarea de a tempera pariurile pe o miscare asemanatoare in iulie, au declarat pentru Reuters patru surse.

BCE a mentinut dobanzile neschimbate in aprilie, insa a dezbatut o majorare a acestora si a semnalat ca o miscare in acest sens pe 11 iunie este posibila avand in vedere costurile persistent ridicate la energie.

Perspectiva privitoare la inflatie se indreapta acum inspre scenariul advers al bancii, astfel ca banca trebuie sa actioneze la urmatoarea sa sedinta pentru ca cresterea preturilor se situeaza deja la 3%, cu mult peste tinta de 2% a bancii, iar aceasta are nevoie de asemenea sa-si pastreze credibilitatea dupa semnalarea miscarii respective, potrivit surselor citate.

Chiar daca s-ar ajunge la un acord inainte de reuniune, nu ar exista garantii ca acesta ar urma sa fie mentinut, iar preturile energiei ar ramane ridicate pentru o perioada pentru ca e nevoie de timp pentru ca piata sa se normalizeze, au adaugat acestea.

O noua majorare in iulie nu este insa urgenta pentru ca presiunile asupra preturilor sunt cu mult mai benigne decat in 2022, cand s-a produs ultimul soc inflationist, iar efectele secundare legate de scumpiri nu sunt inca vizibile, au mai declarat sursele.

Energia scumpa si o piata a muncii slaba vor apasa de asemenea asupra cresterii si vor tempera presiunile inflationiste pe termen mediu, orizontul de timp cu cea mai mare relevanta pentru strategii bancii.

Acesti factori sugereaza ca banca ar putea sari peste luna iulie si astepta noi proiectii in septembrie daca nu va interveni o deteriorare damatica a perspectivei privind inflatia.

Pietele financiare iau acum in calcul trei majorari de dobanzi din partea BCE in urmatorul an.

Trei dintre surse au remarcat ca cresterea economica slaba este cel mai important motiv pentru care orice inasprire a politicii monetare trebuie sa fie una prudenta. Desi economia s-a dovedit neasteptat de rezilienta la ultimele socuri, aceasta este intr-o pozitie mai fragila acum decat in episoadele anterioare.

De fapt, doua dintre sursele citate au sugerat ca propriile estimari ale BCE, care au indicat doar un declin modest al cresterii economice, ar putea fi exagerat de optimiste, putand fi revizuite in jos.

Presedinta BCE Christine Lagarde a declarat recent ca proiectia de inflatie de 2,6% lansata de banca in martie pentru 2026 va fi probabil revizuita in sus la reuniunea din iunie, confirmand semnale din partea altor membri ai consiliului. Lagarde a refuzat sa spuna insa daca aceasta revizuire se va traduce intr-o majorare a dobanzilor la sedinta din 11 iunie.

Un numar din colegii Christinei Lagarde au sugerat insa ca acest rezultat este aproape inevitabil daca nu se va ajunge la un acord durabil de pace intre SUA si Iran inainte de sedinta.

BCE nu prea va avea de ales decat sa majoreze dobanzile la sedinta din 11 iunie daca Stramtoarea Ormuz ramane inchisa, iar conflictul din Orientul Mijlociu nu da semne ca s-ar incheia, a declarat Martin Kocher, membru al consiliului guvernator al bancii.

Un alt membru al consiliului, Alexander Demarco, a declarat ca banca va fi probabil nevoita sa scumpeasca creditul in iunie pentru a-si arata angajamentul fata de tinta de 2%.

Si Madis Muller, un alt membru al consiliului, vede un caz solid pentru majorarea dobanzilor in iunie in contextul scumpirii dramatice a energiei, potrivit Bloomberg.

Insa in opinia lui Holger Schmieding, economist-sef la Berenberg, BCE ar face o "mare greseala" majorand dobanzile in incercarea de combare a inflatiei, noteaza CNBC. Schmieding avertizeaza ca o astfel de miscare risca sa arunce continentul in recesiune.

Potrivit acestuia, cele mai mari trei economii ale Europei, Germania, Franta si Italia, au fost slabite de cresterea recenta a costurilor la energie, creand un mediu stagflationist pe continent. Insa distrugerea cererii ar trebui sa "aiba grija" de partea inflatiei din peisajul stagflationist, in conditiile in care consumatorii cheltuie mai putin pe alte produse pentru a putea acoperi costurile cu energia, negand necesitatea unei inaspriri agresive a politicii monetare.