Business Hi-Tech

Reglementarile privind inteligenta artificiala (AI) trebuie detaliate suplimentar, in special in ceea ce priveste etica utilizarii, testarea prealabila a tehnologiei inainte de lansarea pe piata, clarificarea raspunderii utilizatorilor si asigurarea securitatii, considera Monica Statescu, Of counsel, Filip & Company.

"Cred ca as reglementa mai in detaliu partea de etica, cine e responsabil si la ce e etic sa folosim AI-ul. Spre exemplu, se considera ca nu e etic sa folosim AI la captarea imaginilor cu persoane la distanta. Se poate in conditiile in care le fac autoritatile de stat dar nu persoanele private. Apoi as reglementa partea de testare - nu cred ca avem reglementari clare despre cum si in ce fel ar trebui testat AI-ul inainte sa fie pus pe piata. Pentru ca vorbim de siguranta publicului si a utilizatorului, asa cum se fac testari pentru medicamente spre exemplu. Si pe partea de raspundere ar trebui sa fie mai clar reglementat ca cine foloseste AI isi asuma deciziile respective. Adica daca AI-ul iti ofera o decizie si tu o implementezi tu ti-o asumi si raspunzi pentru ea. Poate si partea de securitate, mi se pare ca in domeniul securitatii nu sunt suficiente reglementari de detalii, adica sunt reglementate niste principii - ca trebuie sa fie sigur -, dar nu sunt detalii suficiente care sa fie obligatorii pentru cei care produc AI", a spus Monica Statescu in cadrul conferintei ZF Digital Summit 2025. Romania in era AI: Agenti de progres sau de risc?.

Ea a adaugat ca Romania, din perspectiva legislatiei, este in linie cu celelalte tari din Europa.

"Romania este in piata. In principiu Romania a implementat in mare parte reglementarile europene deci suntem destul de aliniati cu acestea, nu avem o legislatie specifica de AI dar pe de alta parte nici alte state ale lumii nu au, deci as zice ca suntem in linie cu celelalte tari din Europa."

Alte declaratii:

Problema raspunderii e una "spinoasa", mai ales ca in unele zone e destul de dificil sa pui degetul pe "de unde a provenit eroarea", daca e o eroare din design sau din alta parte. Poate fi si o problema de input care i se face sistemului, poate fi o problema de incalcare a GDPR-ului, poate fi si o problema de API, pot fi probleme de confidentialitate. Deci depinde foarte mult de unde provine, cine e cel care a cauzat paguba sau a declansat problema. Si cred ca e si o problema de asumare in final pentru ca cu totii folosim AI-ul intr-o forma sau alta si ne asumam raspunsurile pe care el ni le ofera si le folosim mai departe. E cumva si o chestiune de asumare si raspundere personala.

Problema legislatiei care reglementeaza AI e una generala si la nivel european. Acum avem un AI act emis la nivel european dar si el contine reglementari la nivel de principiu. Adica impune anumite reguli dar nu sunt la un nivel de mare detaliu. Si cred ca exista si o oarecare teama sau reticenta in a reglementa in prea mare detaliu un aspect care este in continuare la inceput si despre care nu stim atat de multe. Deci cred ca in acest moment reglementarea este una foarte de baza, la nivel ca se interzic produsele AI care fac social scoring, despre care stim ca nu e etic, deci sunt interdictii de folosire a AI-ului in scopuri neetice, dar nu sunt reglementari la nivel detaliat cu privire la raspundere, spre exemplu, cine raspunde in cazul in care AI-ul ia o decizie gresita sau se intampla un prejudiciu. Depinde ce a generat paguba respectiva. Daca e o problema de proiectare, de design, atunci ar trebui sa raspunda producatorul dar daca problema vine din modul in care a fost utilizat atunci ar trebui sa raspunda utilizatorul.