Comunicare

thumbs

Cu scrisoarea prin veacuri

Serviciul postal e legat de drumuri si prima retea pusa la punct in mod organizat tine de cucerirea romana a Daciei. Daca tot vorbim de era noastra merita sa ne dam seama ca scrisorile nu erau doar mesaje personale, treaba scrisului fiind si una care tinea de cultura si civilizatie. Jumatate din Noul Testament e alcatuita din epistole, iar creatia lui Ovidiu din timpul exilului pe malul Marii Negre este organizata in acelasi mod.

Dupa retragerea administratiei romane din Dacia (271-275) nici cu serviciile postale lucrurile nu au mai stat prea bine. Abia in secolul al XIV-lea, cand sunt create statele feudale Moldova si Tara Romaneasca, sunt si primele date legate de calarasi si lipcani, curierii domnesti, pentru care targurile de pe drum ingrijeau cai de olac, care erau pusi la dispozitia mesagerului domnesc. Corespondenta era de stat si facea legatura intre posturi, cuvantul evoluand in toate limbile europene in secolul XVI spre parcurgerea distantelor dintre posturi. E si perioada in care serviciile postale se aleg cu primul sef in tarile romane, marele postelnic ajungand responsabil cu legaturile cu aliatii. In Moldova principalele drumuri de posta legau Iasiul de Barlad si Galati si, in directia opusa, de Harlau si Cernauti. Bucurestiul era deja resedinta domneasca in acea vreme, asa ca principalele drumuri ale postei se faceau de la Bucuresti la Targoviste, fosta capitala si de la Bucuresti la Pitesti si Craiova. In Transilvania legaturile dintre marile centre comerciale Brasov, Sibiu si Bistrita erau doar o parte din reteaua densa de drumuri. Ingrijirea cailor si platirea celor care se ocupau de olace a fost sarcina financiara a taranilor si a negustorilor pana in secolul al XVIII-lea, cand cheltuielile au fost preluate de stat.

Chiar si asa a mai durat un secol pana cand au aparut primele timbre romanesti. Cunoscute cu numele Cap de Bour, marcile postale puse in circulatie pe scrisori in 1858 sunt considerate primele marci postale gumate din sud-estul Europei. Tiparite la Iasi dupa model austriac, marcile postale moldovene aveau si sens politic, suzeranitatea otomana fiind reticenta la autonomia institutionala din Tarile Romane. Marcile cu dimensiuni ce variau in jur de 2 cm aveau valori de la 27 de parale la 108 parale.

Secolul XIX aducea in Tarile Romane si servicii de transport pentru calatori, marfuri si corespondenta, iar infiintarea primelor oficii postale venea si cu functia de factor postal.

Serviciul de diligenta moldovenesc a fost inaugurat la jumatatea secolului XIX si lega de doua ori pe saptamana la inceput orasele de pe ruta Iasi-Roman-Bacau Focsani, de unde se facea legatura cu Tara Romaneasca.

Articole asemanatoare