Capitala de 100

thumbs

Ateneul Roman

"Fatada palatului Edificiul in stil eclectic are o inaltime totala de 41 m si o fatada in stil neoclasic, cu elemente de decoratie tipice arhitecturii franceze academice de la sfarsitul secolului XIX. Printre cele 6 coloane se pot observa cele 5 medalioane in mozaic. Sala mare de concerte are 28,50 m diametru, 16 m inaltime si o capacitate aproximativa de 794 locuri. Exterior Fatada constructiei este intoarsa spre apus si contine un peristil format din sase coloane ionice, care dau cladirii aspectul unui templu grecesc antic. Coloanele sustin un fronton triunghiular si au la baza un peron format din 8 trepte. Zidul peristilului, aflat deasupra usilor de intrare in palat, prezinta 5 medalioane in mozaic, reprezentandu-i pe domnitorii Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, Vasile Lupul, Matei Basarab si pe regele Carol I.

Interior In interiorul palatului existau sali de expozitie, sali de proiectie cinematografica, o biblioteca, un depozit cu carti (aproximativ 10.000), o sala mare de conferinte sau concerte si Pinacoteca Statului. Rotonda Ateneului cu cele 12 coloane La parterul cladirii se afla foaierul mare circular, dublat de un inel de 12 coloane din fonta inbracate in stucomarmura de culoare roz. Din foaier, cunoscut sub numele de "Rotonda Ateneului", pornesc patru scari si scara de onoare, realizate din marmura roz de Carrara, construite fiecare in jurul unui pilon de zidarie care formeaza, la palier, balcoane catre rotonda. Scarile conduc catre marea sala de concerte. Sala de concerte continea un parter in care erau randuite 600 de fotolii. Sala prezenta si 52 de loji, asezate pe doua randuri. La cererea lui Alexandru Odobescu, bolta salii a fost ornata cu elemente antropomorfe, zoo si fito in relief policromat aurit, avand ca sursa de inspiratie basmele populare romanesti.

Deasupra lojilor friza prezinta un decor format dintr-o fresca continua, realizata in tehnica ?Al Fresco", opera pictorului Costin Petrescu, intre anii 1933 si 1938. Fresca Ateneului Fresca, lata de 3 m, se intinde dintr-o parte in alta a scenei pe o lungime de 75 m si cuprinde 25 de episoade din istoria romanilor, simbolizand "cartea deschisa a istoriei nationale pentru cei ce o privesc". Scenele sunt prezentate intr-o succesiune inlantuita, fara a fi separate unele de celelalte. Privind spre loja regala, de la stanga spre dreapta, cele 25 de episoade pot fi descrise astfel: Statul Militar este in tema celui de-al noualea episod. Aici sunt descrise eforturile armatelor romanesti de a pastra neatarnarea fata de Imperiul Otoman. Figura centrala a episodului este Mircea cel Batran, prezentat ca intemeietorul statului militar. Mircea este portretizat stand de vorba de pe un picior de egalitate cu trimisii Portii Otomane. Statul administrativ este tema urmatoarei secvente. Episodul accentueaza aparitia statului administrativ. Este prezentata mosia romaneasca protejata de osti si aflata sub oranduirea dregatorilor statului. Scena continua cu imaginea curtii Manastirii Moldovita, loc in care Alexandru cel Bun imparte sfetnicilor sabii si hrisoave, ca semne de imputernicire. Urmatoarea secventa ilustreaza cruciada romaneasca. Episodul reuneste mari figuri din Istoria Romaniei, aflati in slujba crestinatatii. Sunt prezentati Ion Corvin, Vlad Dracul, Stefan al II-lea, insotiti de alti domnitori ai Valahiei si Moldovei, adunand ostiri pentru apararea Crucii, impotriva armatelor turcesti. In fundal este conturat castelul lui Ion Corvin de la Hunedoara si Cetatea Poenari din Arges. In plan secundar, precum o naluca, apare chipul lui Vlad Tepes.

Episodul 12 ilustreaza perioada domniei lui Stefan cel Mare. In prim- planul episodului este prezentat un taran moldovean, obligat sa paraseasca munca campului si sa-si topeasca uneltele, folosite la munca hotarului, pentru a-si confectiona arme. Figura care domina episodul este cea a lui Stefan cel Mare. Acesta este prezentat intr-un moment de glorie, in fata cetatii din Suceava, inconjurat de armata si de cler. Stefan ii primeste pe trimisii papalitatii, acestia din urma inmanandu-i voievodului roman o spada si titlul de "ostas al lui Hristos". Episodul 13. Epoca de pace si credinta.Urmatoarea scena este amplasata deasupra lojei regale si-l prezinta pe Neagoe Basarab. Voievodul Tarii Romanesti, Doamna Despina, sotia sa si Curtea sunt infatisati iesind din biserica de la Curtea de Arges, ctitorie a lui Neagoe Basarab, biserica restaurata in timpul lui Carol I si devenita necropola regala. Epoca lui Mihai Viteazu este reprezentata in episodul 14. Mihai Viteazul, realizatorul unirii principatelor pentru o scurta perioada de timp, este prezentat ca intrand triumfator in Alba Iulia, ca domn al Munteniei, Moldovei si al Ardealului.

Primul episod il infatiseaza pe Traian intrand in Dacia. Secventa de inceput a episodului prezinta o parte a Podului de la Severin, peste Dunare, opera arhitectului Imperiului Roman, Apolodor din Damasc. Figura imparatului Traian, inconjurat de ofiterii sai, privind peste tinuturile Daciei, domina intregul episod. Episodul al doilea infatiseaza colonizarea Daciei. In acest episod sunt descrise armatele Imperiului Roman intrand in teritoriul dacilor si este conturat monumentul Tropaeum Traiani, construit intre anii 106-109 in cinstea imparatului Traian la Adamclisi. Urmatorul episod infatiseaza colonizarea dacilor cu romanii. Nasterea poporului roman este simbolizata printr-o idila intre o tanara daca si un legionar roman. Tanara daca este prezentata in genunchi, asezata pe un mormant, aprinzand o candela in amintirea sotului sau a tatalui. Pe monument este prezenta o stela funerara descoperita intr-un sit arheologic din Alba Iulia. Tanarul militar roman este pictat in picioare, avand capul plecat, semn al respectului fata de ritualul la care participa. In al patrulea episod este reprezentata sentinela romana. Cerul albastru din episoadele anterioare incepe sa se intunece in acest episod, ca efect al aparitiei la orizont a ostilor barbare. In mijlocul noptii, la linia orizontului este infatisat un ostas roman, stand intr-o pozitie neclintita pe un cal cu copitele infipte in pamantul vechii Dacii, semn al apararii hotarului tarii in fata invaziilor migratoare. Invazia barbarilor este ilustrata in episodul 5. Mai exact, este prezentat un grup de calareti barbari ai unui trib migrator, ciocnindu-se cu armatele romane.

In continuare este descrisa rezistenta romanilor in apararea Daciei si zdrobirea armatei barbarilor. Inceputul vietii romanesti este redat in urmatoarea scena. Norii intunecosi, rezultat al invaziei barbare, se risipesc. Populatia urcata in munti se reintoarce la pamanturile stramosesti si incepe recladirea caselor si a lacasurilor de rugaciune. Statornicirea este ilustrata in cea de-a saptea secventa. Aici este facut portretul taranului roman, inarmat cu arc si secure, pregatit sa apere pamantul stramosilor si familia. Descalecatoarea este tema urmatoarei secvente. Tabloul continua cu prezentarea inceputurilor organizarii vietii din teritoriul romanesc. Este prezentat un cavaler inarmat ce apare de peste munti, insotit de prieteni pregatiti de lupta. Cavalerul este oaspetele populatiei bastinase, acestia din urma intampinandu-si musafirii cu paine si sare. Epocile culturale este tema episodului 15. Inceputul culturii romane este prezentat prin apelul la imaginile lui Matei Basarab si Vasile Lupu. Sunt figurate zidurile cetatii Targovistei, biserica Trei Ierarhi din Iasi si si mesterii din timpul lui Constantin Brancoveanu care au lucrat si la biserica manastirii Hurez in fata careia sunt prezentati: zidari, zugravi si sculptori. Revolutia lui Horia, Closca si Crisan este tema episodului 16. Cei 3 revolutionari transilvaneni ai anului 1784 sunt prezentati calare in fata bisericii de la Tebea, inconjurati de motii pregatiti sa lupte impotriva iobagiei. Gheorghe Lazar este prezentat ca un element de legatura intre cei trei si miscarea nationala a lui Tudor Vladimirescu. Anul 1821 cand a avut loc Revolutia lui Tudor Vladimirescu este redat in episodul 17. Tudor Vladimirescu, aflat in fruntea pandurilor sai, este prezentat in timp ce primeste un zapis prin care sunt recunoscute drepturile cerute prin Adunarea Norodului. Alaturi de acesta este vizibil chipul Episcopului Ilarion al Argesului si o cula olteneasca, simbol al tinutului de origine al revolutionarului. Episodul 18 este dedicat Transilvaniei din 1848, avandu-l ca figura centrala pe Avram Iancu. Acesta este inconjurat de oaste, tribuni si preoti cu cruci in maini. Cu totii lupta pentru castigarea drepturilor poporului si la libertate, prin taisul sabiei. Tot anul 1848 este ilustrat si in urmatoarea secventa, insa de aceasta data in centu sunt prezentate evenimentele din Principate. Tinerii romani progresisti din Muntenia si Moldova, crescuti in atmosfera Occidentala din Franta sunt prezentati imbratisandu-se cu taranii romani, intr-o atmosfera festiva in care erau ridicate steaguri inscriptionate cu mesajul "Unire si Fratie".

Alexandru Ioan Cuza si improprietarirea taranilor sunt tema episodului 20. Alaturi de figura domnului roman este prezentat si sfetnicul acestuia, Mihail Kogalniceanu. Urmatoarea secventa prezinta Unirea celor doua provincii romanesti prin actul de la 1859. Unirea este simbolizata in acest episod prin chipurile a doua femei, reprezentand Muntenia si Moldova, imbracate in costumul national specific provinciilor. Episodul 22 il infatiseaza pe Carol I si Razboiul Independentei. Scena prezinta razboiul dintre 1877 si 1878 si pe Carol I calare in mijlocul militarilor, fiindu-i inmanat un steag capturat de la inamic. In episod este prezenta si figura omului de stat Ion C. Bratianu. In fundal apare silueta podului de la Cernavoda. Razboiul Integritatii Nationale 1916 este tema secventei 23. Tabloul anterior este continuat cu razboiul din 1916-1918. Aici sunt prezentati soldatii romani iesind dintr-un adapost, pornind la atac pe un teren plin de sarma ghimpata si cruci de lemn. Ferdinand I si Romania Mare sunt tema urmatorului tablou. In acest episod, personajele principale sunt primii regi ai Romaniei unite, Regele Ferdinand I si Regina Maria. Acestia sunt prezentati calare, cu haine de gala si incoronati. Acestia sunt urmati de ostasi romani, in mijlocul acestora aparand si figura generalului Berthelot. Alaiul trece prin fata a patru femei, imbracate in portul popular al celor patru tinuturi: Romania, Transilvania, Basarabia si Bucovina. Carol al II-lea si epoca de consolidare sunt subiectul episodului 25. Tabloul final descria starea tarii la momentul realizarii picturii. Episodul infatiseaza un oras modern si pe Regele Carol II impreuna cu mostenitorul tronului, Mihai, coborand in mijlocul poporului, pentru a patrona stiinta, literatura, arta, munca agricola si industria. Tabloul a fost modificat dupa anul 1940, de fiul lui Costin Petrescu, dupa predarea prerogativelor regale de Carol II , fiului lui Mihai I. Scena noua reprezinta oameni din popor venind sa-i intampine pe regele Ferdinand si regina Maria."

Articole asemanatoare