Capitala de 100

thumbs

Palatul Cotroceni

"Muzeul Cotroceni gazduieste, pe 2 niveluri, mai multe incaperi decorate in stiluri diferite, pornind de la neo-Renasterea germana, Henric al II-lea, Luis al XV-lea, Rococo si pana la Empire, Biedermeier sau Art Nouveau. Nu trebuie uitata scara monumentala si galeriile in stil neo-baroc francez.Cel mai bine a fost conservata incaperea bibliotecii cu etaj, imbracata in lemn. Usa de trecere dintre aceasta si marele salon de receptie este cea originara, din lemn masiv sculptat.

Ansamblul Cotroceni este unic la noi in tara datorita multitudinii de parti componente, variate din punct de vedere al functionalitatii si destinatiei. Unicitatea sa este reflectata si de faptul ca, de-a lungul timpului, ansamblul Cotroceni a integrat constructii cu caracter laic de o mare varietate. Printre acestea se numara palatul domnesc - transformat ulterior intr-unul nou, destinat mostenitorului tronului Romaniei- vechile pivnite domnesti, pavilionul sau foisorul, anexele palatului, manejul, remiza auto, casa gradinarului, serele, Azilul Elena Doamna. Pot fi intalnite si constructii cu caracter militar precum obahta sau corpul de garda si ecleziastic, reprezentate de manastire, chilii, cuhnii, trapeza sau sala de mese, clopotnita, biserica, casele egumenesti, capela azilului - pictata de Gheorghe Tattarescu. Pot fi intalnite si elemente feroviare precum gara regala sau elemente exotice ce se regasesc in casa amerindiana aflata in parcul palatului.

Tot din ansamblul palatului fac parte si o serie de monumente funerare- al micutei principese Maria, ale sotilor Davila- plus o intinsa gradina, un camp de exercitii si solemnitati militare si o bariera oraseneasca. Ansamblul Holului de Onoare, compozitie decorativa ce aminteste de Opera din Paris, realizata de Charles Garnier, in stilul neoclasic francez, s-a pastrat in forma aproape nealterata de interventiile ulterioare. Un lung coridor, in acelasi stil cu Holul de Onoare, conduce la primul etaj catre prima incapere a palatului - Sufrageria Germana - decorata in stilul neo-renasterii germane si restaurata conform conceptiei decorative initiale a regelui Carol I si arhitectului Gottereau. Urmeaza Salonul de Vanatoare, decorat in stilul neorenasterii italiene, ce aminteste decoratia originara si Salonul Florilor, salon a carui decoratie murala a fost aleasa de arhitectul restaurator. In vecinatatea lui se afla Cabinetul de Lucru al regelui Ferdinand sau Biblioteca, singurul spatiu care nu a trebuit reconstituit, pastrandu-se aproape intact. Marele Salon de Receptie, reamenajat intre 1925-1926 de catre arhitectul roman Grigore Cerchez in stil neo-romanesc, se invecineaza si se continua stilistic cu Sufrageria Regala Cotroceni in care se afla piesele de mobilier in stil neobizantin.

La etajul al II-lea al Muzeului Cotroceni poti vizita apartamentele care erau ocupate de familia regala si anume: cabinetul de lucru al regelui Carol I , dominat de biroul masiv, opera decoratorului, sculptorul Martin Stohr; dormitorul si mica sufragerie decorate in stilul neo-Renasterii germane; Salonul Oriental , folosit initial ca atelier pentru pictura si pirogravura de catre Regina Maria; camera de lucru a reginei Elisabeta - poeta Carmen Sylva , urmat de apartamentul francez, intr-o combinatie de stil rococo si Arta 1900. Urmeaza dormitorul Reginei Maria in stilul englez Tudor; salonul norvegian in ambiata caruia regina Maria a compus basmele pentru copii; apartamentul neoclasic si apartamentul stil Napoleon al III-lea."

Articole asemanatoare