Capitala de 100

thumbs

Palatul Parlamentului

"Cuprinde un hol mare, flancat de coloane sculptate, din marmura, legat de scara monumentala ce duce la etajul I, casa scarii fiind deschisa la toate nivelele, creandu-se un spatiu spectaculos. Originalitatea acestui hol de intrare consta in motivul plafonului care se reflecta ca intr-o oglinda in decorul solului, un mozaic inspirat de cel descoperit la Histria. Deasupra scarilor este o cupola alcatuita din sticla albastra si un candelabru. Scara, ce s-a dorit a fi o copie a celei de la Palatul de Iarna - Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, are 30 m inaltime si 27 m latime si conduce la birourile prezidentiale, astazi cabinetul Presedintelui Senatului.

In interiorul holului sunt dispuse simetric fata de intrare doua saloane de primire.Sala are o suprafata de 625 de metri patrati si aici urmau sa se tina sedintele Comitetului Politic Executiv al vechiului regim. Sala este complet lambrisata cu lemn de stejar, colorat in diferite nuante. Caracteristica acestei sali este modulul format din doi pilastri din lemn de stejar, care se repeta la fiecare 6 m pe intregul perimetru al salii, element intalnit in arhitectura Renasterii italiene. Pe latura dinspre exterior sunt 5 ferestre cu ancadramentele puternic marcate cu sculpturi in lemn. Un element in plus la aceasta sala sunt oglinzile din ipsos patinat, cu ornamente din stuc. Plafonul este bogat ornamentat cu elemente din stucatura incadrate de un patrat format dintr-o succesiune de casete din lemn avand fiecare cate o plafoniera. Candelabrul, din cristal de Medias, al doilea ca marime din cladire, cu o greutate de aproximativ 2 tone, precum si masa circulara din lemn de stejar machetat cu lemn de cires, reprezinta un tot unitar in acest spatiu. Lemnul folosit aici este din Romania, stejar baituit in diferite nuante. In aceasta sala arhitectul a introdus stilul renascentist, intercaland si elemente artistice traditionale ale arhitecturii romanesti. Sildurile si clantele, ca si cache-radiatoarele sunt executate de artisti plastici dupa desenele arhitectilor. Fundalul salii este diferit de restul tratarii decorative avand panouri complet lambrisate si sculptate in lemn pe care urma sa se puna harta Romaniei. Covorul din aceasta sala respecta decorul parchetului de stejar colorat in diferite nuante precum si modelul candelabrului. Toate covoarele au fost lucrate la Cisnadie din lana din piese mici si apoi cusute in fiecare sala, corespunzator cu dimensiunea incaperii. In afara celor 60 de scaune prezente in jurul mesei, perfect identice, lucrate din lemn de stejar si tapiterie de catifea, ar fi trebuit sa mai existe unul: un fotoliu cu tapiterie cusuta din aur si argint care sa le domine pe celelalte, situat mai sus decat ele, care ar fi trebuit sa fie al presedintelui, in dreptul peretelui care ar fi trebuit sa sustina si harta tarii.

Este un culoar lung de 150 m si lat de 18 m, cu usi glisante din stejar in 3 zone distincte, cu geam de cristal, construite pe schelet metalic. Galeria conduce catre spatiile reprezentative ale corpurilor de cladire. Ea se gaseste in latura de est a edificiului, cu deschidere spre Piata Unirii. Acest spatiu a inceput sa capete forma printr-un concurs de propuneri de finisare, acestea materializandu-se prin prezentarea de machete de la scara 1/21 la marime naturala in santier. Ca finisaj, plafoanele sunt realizate cu stucaturi din ipsos, cu elemente florale, avand ca baza de inspiratie elemente din arhitectura brancoveneasca. Pardoseala din zona centrala este conceputa in forma unui mare covor, din marmura alba si bej de Caprioara bej. Pardoseala are si o bordura de elemente decorative, in compozitia careia, pe langa marmura alba de Ruschita si cea bej de Caprioara, mai intra si rosul si negrul de Moneasa. Cele 34 de coloane ce sprijina boltile sunt de forma octogonala si sunt realizate din marmura alba cu elemente decorative sculptate. Aici a mai fost folosita si marmura roz de Ruschita. Galeria este iluminata natural de 14 ferestre si porti-ferestre. Iluminarea este completata si de 67 de lustre din cristal.

Un element interesant il reprezinta cele doua usi glisante ce separa trei tronsoane. Aceste usi sunt realizate din lemn de stejar, pe schelet metalic cu geamuri de cristal cu aplicatii de decoratii din lemn. Mastile ce mascheaza nisele de calorifer sunt realizate din alama cu elemente florale inspirate de stilul brancovenesc, fiind executate de artisti plastici. Corpurile de iluminat sunt executate din alama si cristal de Medias. Draperiile si covoarele sunt realizate in nuante de rosu englez siena. Aceasta galerie se intersecteaza cu intrarea oficiala (C4), dinspre Bulevardul Unirii. Aici se afla doua scari, avand fiecare cate o fereastra inalta de 16 m, acoperite cu draperii ce se spala manual, fiecare cantarind aproximativ 250 kg.

Atat Galeria de Onoare cat si scarile au fost refacute de mai mult de cinci ori, datorita dorintei lui Ceausescu de a vedea machetele lucrarilor executate la scara 1:1. Scarile au o inaltime a treptelor de doar 14-16 cm, comandate special sa se potriveasca inaltimii mici a conducatorilor, care nu voiau sa oboseasca urcand. Ele conduc la etajul 1 al Palatului, unde se afla sala Alexandru Ioan Cuza, sala de sedinte in plen a Camerei Deputatilor etc.Sala poarta numele marelui om politic, istoric, ganditor democrat si revolutionar roman Nicolae Balcescu (1819-1852). Sala are capitelele coloanelor grecesti dorice, din bronz. Marmura roz folosita pentru aceste coloane este de Ruschita, iar candelabrele si aplicele proiectate de arhitecti sunt executate de artisti plastici la Medias. Draperiile din matase sunt tesute la Sighisoara in tehnica brocart si confera spatiului un maxim de ambient si frumusete. Covorul inflorat este tesut la Cisnadie, iar mastile care acopera radiatoarele sunt lucrate manual, din alama. In aceasta sala se regaseste singurul material din cladire care nu este romanesc si anume lemnul de mahon, de altfel foarte pretios, din care sunt facute usile. Acesta este un cadou primit de Ceausescu din partea prietenului sau, Mobutu Sese Seko, presedintele statului Zair, azi Republica Democrata Congo.Sala poarta numele lui Nicolae Iorga, istoric, orator, om politic si scriitor, membru al Academiei Romane, prim-ministru in anul 1930. Sala este decorata cu aceleasi esente de lemn pentru tavan si pereti, predominand lemnul de stejar. Casetoanele formate intre stalpii de lemn sunt imbracate cu matase, material din care sunt facute si draperiile. Mobilierul este art-deco. Peretii sunt decorati cu lucrarile mai multor artisti romani. Poti vedea picturile "Flori stilizate" si "Vas cu flori" semnate de Margareta Sterian, "Vas cu flori si flori de masa", "Toamna la Andriasu", "Vas cu flori" si "Primavara la Andriasu" de Nicolae Blei, "Crizanteme cu vioara" de Gheorghe Simion si "Flori in peisaj de toamna" de Zamfir Dumitrescu, in stilul picturilor flamande.Sala, care poarta numele domnitorului unirii Tarii Romanesti cu Moldova din 1859, a fost terminata inainte de anul 1989, si era destinata a fi sala de protocol la cel mai inalt nivel: "Sala de semnare de documente si tratative" si s-ar fi numit Romania.

Aceasta este una dintre salile cele mai impozante ale Palatului, cu cea mai mare inaltime, de aproximativ 20 m, fiind si a doua ca suprafata - 2.040 m2. Aceasta sala este situata in axul principal al palatului, cu deschidere printr-o logie ampla catre Piata Constitutiei si B-dul Unirii. Sala, cu un fond de culoare roz, are o arhitectura eclectica avand ca element principal de compozitie coloana angajata cu capitel in stil corintic si cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale traditionale arhitecturii stilului brancovenesc. Coloanele sunt din marmura alba de Ruschita. Alte elemente ce participa la arhitectura interioara a salii sunt usile sculptate cu motive decorative, incadrate in rame de marmura si masti de radiatoare turnate in alama, bogat ornamentate. Plafonul, compus din 7 luminatoare ritmate, pe traversele salii, create din tabla aurita, este croit in bolta. Draperiile din brocart de catifea cusute cu fir de aur subliniaza luxul acestei sali. Pe peretele fundal se afla un arc central puternic, luminat pe contur, flancat de doua coloane. Si in aceasta sala ar fi trebuit sa existe tronul conducatorului, iar pentru buna desfasurare a activitatilor s-a dispus construirea unui balcon in care era instalata orchestra, cu o capacitate de 31 de oameni, cu acces de la un nivel superior. Astfel, sala a gazduit in anul 1995, concertul dirijat de Yehudi Menuhin, in cadrul redeschiderii Festivalului International de Muzica "George Enescu", ulterior renuntandu-se la acest tip de manifestari din cauza lipsei de acustica a spatiului respectiv. La realizarea acestei sali a participat un numar mare de meseriasi din capitala si din tara, maestri ipsosari, modelatori, artisti plastici, specialisti in marmura sculptata, etc.Sala, situata in axul palatului, la parter, este medie ca suprafata. Luminozitatea acestei sali este exceptionala, intensificata si de lustrele si aplicele care reproduc candelabrele de epoca. Este formata dintr-un spatiu central cu o deschidere de 42 m flancata pe cele doua parti inspre curtile interioare de doua nave laterale de 6 m. Spatiul central este despartit de spatiile laterale de o suita de coloane libere, imbracate in marmura. Decoratia perimetrala este ritmata de un sistem de arce si pilastri din marmura bogat ornamentata. Decoratia din marmura se imbina cu cea realizata in aceeasi maniera din stuc, atat la pereti cat si la tavan. Acesta din urma are o scafa circulara tangenta la patratul format de spatiul central, este bogat ornamentat cu o ampla rozeta centrala in axul careia se afla un candelabru spectaculos. Tot in cadrul rozetei circulare perimetral sunt suspendate candelabre de dimensiuni mai mici. Pardoseala preia principiile compozitionale ale tavanului avand o rozeta mare, centrala, cu elemente geometrice compuse din sortimente de marmura din diferite cariere, totul autohton. Draperiile de catifea rosie cu fir de aur si argint, cu pasmanterii si ciucuri sunt brodate de calugaritele din manastirile Agapia si Varatec. Ea s-a numit initial Sala Provinciilor pentru ca intr-o tematica initiala trebuia sa simbolizeze prin decorare judetele tarii, lucru care nu s-a mai realizat.

Sala Tache Ionescu este folosita in general pentru targuri, expozitii, cocktailuri, cel mai adesea impreuna cu sala Unirii, care o continua. Din sala Ion I. C. Bratianu se intra intr-un spatiu tampon care contine circulatiile verticale, scarile si lifturile de acces la Sala Unirii, considerat foaierul propriu-zis al acestei sali. Foaierul, flancat de cele doua noduri de circulatie verticala, are o deschidere de 42 m, cuprins intre doua colonade si doua nave laterale de 6 m. Colonadele sunt din marmura alba, ca si ancadramentele celor cinci usi de acces in Sala Unirii. Decoratia este conceputa intr-o maniera ce aminteste de arta orientului antic, avand atat tavanul cat si restul elementelor de stucatura realizate in acest fel. Dat fiind ca acest spatiu nu beneficiaza de lumina naturala, iluminarea este asigurata de 12 candelabre si 26 de aplice din cristal de Medias. Tavanul este acoperit de o foita de aur, iar prin orificiile din cadrul sau circula aerul natural, Ceausescu nevrand sa apeleze la sistemul cu aer conditionat, de frica otravirii. Pardoseala are un camp central simplu si motive ornamentale marginale unde predomina elementele geometrice si florale. In aceasta sala sunt expuse lucrari de pictura si arta decorativa - tapiserii. Printre pictori se numara Angela Bradean cu lucrari precum "Cosul cu trandafiri", Marin David - "Gradina pacii" si Vasile Celmare care desi a facut si pictura monumentala, nu s-a indepartat de pictura de gen cum ar fi "Interior", "Magnolii" sau "Flori". Tapiseriile expuse sunt "Toamna II" de Ovidiu Moga si "Unirea" de Maria Nemes. Expunerea lor urmareste sa dea o imagine succinta asupra dezvoltarii acestor genuri de arta.Sala C. A. Rosetti este sala de spectacole a Centrului International de Conferinte ce gazduieste conferinte, concerte, piese de teatru. Ca arhitectura interioara se remarca elementele stilului cubist, art-deco intr-o cromatica in care predomina ocru-auriu, conferindu-se astfel salii o anumita intimitate. Covoarele sunt in semicerc, ca si bancile care circumscriu spatiul central. Intreaga incapere este dominata de imensul candelabru central, cel mai important din intreaga cladire si care cantareste 3 tone.La 22 decembrie 1994 sala a fost inaugurata cu ocazia celei de-a cincea comemorari a Revolutiei romane din 1989. Sala Unirii a fost proiectata pentru marile receptii care ar fi avut loc la nivel de sef de stat in aceasta cladire. Denumirea ei initiala a fost "Sala de banchete", deci nu intamplator incaperea a fost tratata arhitectural cu fast. Spatiul se remarca prin amploare, fiind al doilea ca inaltime dintre salile Centrului International de Conferinte. Este rodul multor zile si nopti de lucru, atat pentru arhitecti, cat si pentru constructori si artisti plastici. Este alcatuita dintr-o nava mare centrala de 18/54m, cu un luminator central bogat ornamentat, realizat din aluminiu turnat, acoperit cu slagmetal auriu, si doua nave laterale de 6x42m, despartite intre ele prin doua colonade.

Nava principala are inaltimea medie de 15m, iar cele doua laterale de 12,50m cu plafoanele rezolvate cu intersectii de cilindri. Coloanele au caneluri in stil romanesc, cu capitel corintic si sunt din marmura alba de Ruschita. Peretii au oglinzi de ipsos cu ancadramente din marmura alba de Ruschita bogat ornamentate. Fundalurile sunt tratate aproape identic cu un arc puternic foarte ornamentat si campul din marmura alba. Tavanul este din sticla. Date fiind dimensiunile salii, pe latura lunga de intrare, usile au fost tratate ca portale monumentale, casetate cu intarsii din lemn de cires, iar rama din marmura alba, cu motive inspirate din arhitectura traditionala romaneasca. Sala se deschide direct catre exterior, catre parc, prin niste usi - ferestre inalte de 8m cu ornamente metalice din inox. Luminatorul care ocupa aproape toata nava centrala este executat de catre artistii plastici cu elemente din aluminiu turnat acoperit cu slagmetal auriu. Covorul imens de 1100 m2 care acopera toata partea centrala a salii, a fost proiectat special pentru acest spatiu, avand elemente preluate din decorurile salii. Are o greutate de aproximativ 3 tone, fiind nevoie cam de 35 de persoane pentru a-l desfasura. Covorul nu este expus in permanenta, sala fiind foarte des folosita pentru targuri si expozitii nationale si internationale. La fel ca si in foaierul dinaintea salii, ecoul este foarte puternic. Pe peretii din capetele salii trebuiau sa stea portretele celor doi soti, avand fiecare 10 m inaltime.

Din 1994 in cladire functioneaza Camera Deputatilor, dupa ce sediul initial al institutiei, Palatul Camerei Deputatilor, a fost donat de stat Bisericii Ortodoxe Romane. Incepand din 2004 aici se afla si Senatul Romaniei, initial fiind gazduit in fosta cladire a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman. De asemenea, Palatul Parlamentului gazduieste in numeroasele sale sali si saloane, o intreaga varietate de evenimente, expozitii sau intalniri. Intre 2003-2004 a fost construita o anexa din sticla de-a lungul ascensoarelor exterioare. Aceasta constructie are ca scop facilitarea accesului la Muzeul National de Arta Contemporana (deschis in 2004)."

Articole asemanatoare