Capitala de 100

thumbs

Vila Minovici, conacul construit de parintele Salvarii care a experimentat de 12 ori spanzurarea pe propria piele

Nicolae Minovici, parintele societatii „Salvarea”, nu a fost doar un ilustru medic legist, alaturi de fratele sau Mina Minovici, ci a fost si un mare iubitor de arta. Toti cei care ajung in zona fantanii Miorita, din Capitala, pot trece pragul frumoasei vile cu clopotei, construita la inceputul secolului XX, dupa modelul unui conac din Oltenia, la initiativa medicului Nicolae Minovici.

Numita si „Vila neodihnei", in actualul Muzeu de Arta Populara „Prof. Dr. Nicolae Minovici” sunt expuse costume, obiecte de ceramica, mobilier traditional, icoane pe sticla si pe lemn. Toate acestea au fost colectionate de medicul legist Nicolae Minovici, iar unele au fost create chiar in atelierele regale.

Constructia a inceput in anul 1905 si a fost realizata de arhitectul si inginerul roman de origine armeana Hristea „Cristofi” Cerchez, care a definitivat-o in anul urmator. Anterior, Nicolae Minovici a mers impreuna cu arhitectul in zona Olteniei, unde au gasit sursa de inspiratie pentru viitoarea Vila Minovici, ridicata pe trei nivele – parter, etaj si mansarda.

„Vila a fost construita intr-un stil neoromanesc. Este un stil care isi face aparitia la inceputul secolului al XX-lea, in primele doua decenii, si imbina elemente din arhitectura traditionala, dar si cea zonala. Casa are la baza declinarea temei culei. Cula era o cladire fortificata din Oltenia si care ajuta cumva la apararea si protectia celor din interiorul ei in perioadele de instabilitate”, a declarat intr-un interviu acordat Descopera Silvia Zamfir, muzeograf Muzeul de Arta Populara „Prof. Dr. Nicolae Minovici”.

Terasa de la etajul vilei este impartita in doua. O parte este alcatuita din balconul de tip logie. Cristofi Cerchez, ce avea studii la Milano, a fost influentat in crearea ei de arhitectura italieneasca. Cealalta parte a terasei are ca influenta prispa romaneasca, avand stalpi din lemn sculptati cu motive populare. „In felul acesta se vede mult mai bine aici stilul neoromanesc”, afirma Silvia Zamfir.

Vila Minovici, ce se inalta pe doua nivele si mansarda, a fost deschisa in 1906, ca muzeu privat, de catre cel caruia ii poarta numele. A functionat ca muzeu privat pana in 1937, cand Nicolae Minovici o doneaza Primariei Bucuresti, cu intreaga colectie din ea. „El si-a donat aproape intreaga avere. Era un om filantrop cumva si incerca sa le ofere si celorlalti oameni ceea ce el a reusit sa stranga”, precizeaza muzeograful.

Donarea vilei a insemnat insa si reducerea parcului din jurul ei, care, pe vremea cat Nicolae Minovici a fost proprietar, se intindea pana la actuala Casa a Presei Libere. Acum, cei care trec de frumoasele porti ale muzeului se pot plimba si relaxa in parcul in care odinioara, intr-una dintre parti, Nicolae Minovici crestea animale, pomi fructiferi si cultiva legume. Roadele le folosea pentru ajutorarea celor care veneau la primul birou de asistenta sociala din Bucuresti, infiintat de el in 1902.

„Vila neodihnei”, asa cum i s-a mai spus acestui frumos imobil, a fost si un loc de intruniri pentru cei doi frati medici Minovici si colegii lor de breasla din strainatate, care aveau astfel ocazia sa cunoasca si o parte din cultura Romaniei.

„Veneau oameni care lucrau cu doctorul Nicolae Minovici sau aveau loc diferite reuniuni medicale. A fost vizitata si de catre abatele Zavoral (Metodiu Zavoral, abatele Manastirii Strahov din Praga, cunoscut pentru ca a ingrijit soldati romani raniti pe front in Primul Razboi Mondial, dar si pentru eforturile de propagare a limbii si literaturii romane) sau medici care participau la conferinte de medicina si antropologie”, detaliaza reprezentanta Muzeului de Arta Populara „Prof. Dr. Nicolae Minovici”.

Nicolae Minovici provenea dintr-o familie cu origini din Macedonia. „Istoria familiei Minovici incepe cu Stefan Mina, bunicul lui Nicolae Minovici, care vine dintr-un oras din Macedonia, Tetovo, si ajunge in Tara Romaneasca, dorindu-si sa-si schimbe cumva cursul vietii. Insa, in momentul cand ajunge i se schimba numele din Mina in Minovici”, afirma Silvia Zamfir.

Negustor de vite, Stefan Minovici se stabileste la Craiova, unde se si casatoreste si are patru copii. Al doilea dintre acestia ii va purta numele. „Stefan Minovici se stabileste in Ramnicul Sarat, se casatoreste la randul lui cu o braileanca, Sofia Minovici, si o sa aiba o familie numeroasa dintre care se vor remarca cei trei frati: Nicolae Minovici, Mina Minovici si Stefan Minovici. Mina Minovici infiinteaza primul institut de Medicina Legala. Stefan Minovici pune bazele chimiei si farmaciei, iar Nicolae Minovici are mai multe proiecte,” completeaza muzeografa.

Nascut la 23 octombrie 1868, la Ramnicu Sarat, Nicolae Minovici a fost al saptelea copil. Dupa absolvirea Liceului Sfantul Sava din Bucuresti, in 1891 s-a inscris la Scoala de Belle-Arte. La insistentele lui Mina, fratele mai mare, care ii dorea sa faca ceva mai practic, Nicolae renunta si urmeaza Facultatea de Medicina. Spiritul de artist il va urmari, insa, toata viata. In afara de bogata colectie de etnografie, in Muzeul de Arta Populara care ii poarta numele atarna si trei dintre picturile sale.

In Muzeul de Arta Populara „Prof. Dr. Nicolae Minovici” se gasesc obiecte de ceramica ce provin, printre altele, din atelierele mestesugarilor transilvaneni, din prima parte a secolului XX, precum si din cele ale Domeniilor Coroanei. Intinse pe 12 mosii din actualele judete Ilfov, Neamt, Prahova, Suceava sau Vaslui, Domeniile Coroanei au fost infiintate la 9 iunie 1884, din initiativa prim-ministrului liberal Ion C. Bratianu, acestea avand scopul de exploatare comerciala. Farfuriile mari ce atarna pe peretii Vilei Minovici au fost create acum mai bine de un secol in atelierele Domeniile Coroanei. „Fiecare obiect in parte are o stampila formata din initialele D si C, de la Domeniile Coroanei Regale, dar si o coroana, pe langa aceste initiale,” precizeaza muzeografa.

In colectia doctorului Minovici se gasesc vase din celebra ceramica albastra de Saschiz, cea mai veche farfurie datand din 1789. „Unii cercetatori spun ca aceste farfurii au fost realizate prin tehnica sgrafierii sau prin tehnica batic. Inainte sa se aplice albastrul de cobalt, care este specific acestui tip de ceramica, s-au aplicat motivele cu ceara de albine. Cand s-au bagat la cuptor pentru a fi arse, s-a topit ceara de albine si a ramas motivul respectiv,” afirma Silvia Zamfir, muzeograf Muzeul de Arta Populara „Prof. Dr. Nicolae Minovici”.

Absolut toate obiectele care sunt expuse in muzeu i-au apartinut doctorului Nicolae Minovici. La parterul vilei, intr-una dintre incaperi se regasesc parti din costume populare ce provin din diferite zone ale tarii. „Nicolae Minovici nu a colectionat intreg costumul popular, ci anumite piese care i se pareau ca sunt mai decorate. In colectie mai avem si maneci ale iilor, nu doar ia intreaga. Aici sunt expuse obiecte care provin din mai multe zone, nu este doar o zona specificata si pe langa obiecte populare putem vedea si obiecte de arta plastica, dar si mobilier. Mobilier care este sculptat cu motive traditionale,” detaliaza muzeograful.

Tot in interiorul casei, medicul Minovici a creat si o capela cu obiecte colectionate din biserici dezafectate. „Avem icoane brancovenesti de secol XVIII, avem usi imparatesti care provin de la o biserica dezafectata din Orsova. Sunt din 1775 si au ajuns in colectie in 1912. Sunt printre putinele obiecte despre care stim cate ceva, pentru ca Nicolae Minovici nu a lasat un jurnal in care sa specifice de unde a primit obiectele care sunt in expunere sau de unde le-a achizitionat”, a adaugat aceasta.

Sub icoanele brancovenesti din capela atarna acum rame goale care, in vremea doctorului, aveau in ele fotografii cu Regina Maria. In seara zilei de 18 iulie 1938, medicul Nicolae Minovici a fost chemat la Pelisor sa scoata inima din pieptul iubitei regine, dupa constatarea decesului acesteia. Mai tarziu, comunistii au fost cei care au dat jos fotografiile cu Regina Maria.

Tot in perioada comunista a disparut si patul din dormitorul amenajat de Nicolae Minovici, insa au ramas tablourile, pictate de artisti romani precum Gheorghe Ionescu Doru, Aurel Baesu, Nicolae Vermont sau Eugenia Filotti Atanasiu, pe care medicul legist le-a colectionat. „Exista posibilitatea ca o parte dintre ele sa fi fost primite, pentru ca, la restaurare, pe spatele tabloului lui Eugenia Filotti era o dedicatie destinata doctorului Nicolae Minovici: „pentru cel mai iubit doctor, doctorul Nicolae Minovici”, mentioneaza Silvia Zamfir.

A infiintat serviciul de Salvare si a folosit bani falsi pentru a-i convinge pe cei bogati sa infiinteze un spital

Indragitul medic a fost cel care a rezolvat problema cersetoriei in Capitala. La cerintele Primariei, a facut un recensamant in privinta cersetorilor, in urma caruia a descoperit aproximativ 13.000 de cersetori pe care i-a impartit in trei categorii. „Pe de-o parte prefacutii, pe care ii demasca, batranii, care aveau nevoie de ajutor, si copiii. Pe copii, Nicolae Minovici ii ajuta sa invete carte si meserii, precum cea de birjar”, afirma reprezentanta Muzeului de Arta Populara „Prof. Dr. Nicolae Minovici”.

Din multitudinea de proiecte sociale pe care medicul legist Nicolae Minovici le-a initiat se remarca de departe infiintarea Societatii de Salvare, in 1906, stramosul actualului Serviciu de Ambulanta. La vremea respectiva, in Capitala existau doar doua carute care se ocupau de transportul celor care aveau probleme. Dupa ce a vazut cum functiona prima statie de salvare, la Viena, Nicolae Minovici a decis sa importe modelul. Astfel, pe 28 iulie 1906, a circulat prima ambulanta a Societatii de Salvare Bucuresti. Aceasta functiona cu personal medical, dar toti de acolo erau voluntari.

Mai tarziu, in 1934, Nicolae Minovici a infiintat primul Spital de Urgenta din Romania, fiind al doilea din Europa dupa cel din Moscova. „Oamenii care erau transportati cu Salvarea ajungeau sa fie ingrijiti tarziu si o parte dintre ei sa moara. In felul acesta, alaturi de arhitectul Cristofi Cerchez decide sa construiasca un spital. Pentru ca nu avea fonduri suficiente, Nicolae Minovici se hotaraste sa ia bancnote false din cadrul Instititului de Medicina Legala, unde lucra alaturi de fratele sau, Mina Minovici. Le pune intr-un buzunar la haina si merge prin Bucuresti, la negustori, spunandu-le ca: 'Uite, domnul cutare mi-a dat atat. Tu nu ai vrea sa cotizezi mai mult'? Si in felul acesta reuseste sa stranga banii pentru construirea acestui spital de urgenta”, mentioneaza Silvia Zamfir.

In afara de spatiile pentru cei bolnavi, care puteau fi internati timp de 10 zile, spitalul avea si incaperi in care locuiau Nicolae Minovici si alti membri ai personalului medical.

De numele lui Nicolae Minovici se leaga si infiintarea primelor camine pentru adapostirea femeilor-mame necasatorite, primele azile de noapte si a primelor toalete publice subterane din Bucuresti si a primelor fantani publice pe strazi. Ca urmare a acestor proiecte, medicul legist a fost timp de 16 luni, din august 1927, primarul Sectorului Albastru al Capitalei. Pentru ca a pus oamenii Primariei sa igienizeze zonele si sa paveze strazile, multi dintre bucurestenii din sectorul lui il strigau „Minovici e tarnacop, Minovici darama tot”.

„A doua oara ajunge primar in comuna Baneasa si, la fel, ajuta la modernizarea comunei. Aici unde este construita vila era comuna Baneasa, nu facea parte din oras si dupa moartea lui doneaza o parte din avere si acestei comune”, precizeaza Silvia Zamfir.

Pe parte stiintifica, Nicolae Minovici a avut contributii importante asupra medicinei. Dupa ce a studiat 15.000 de tatuaje preluate de pe cadavre de la Institutul de Medicina Legala, isi publica in 1898 lucrarea de doctorat cu aceasta tema. Sase ani mai tarziu, in 1904, a publicat un celebru studiu asupra spanzurarii. „Lucrand la Institutul pentru Medicina Legala, alaturi de fratele sau, acolo veneau oameni care erau spanzurati si oameni care erau strangulati, iar Nicolae Minovici se hotaraste sa faca experimente asupra lui pentru a vedea exact ce simte un om in momentul respectiv. Face 12 sedinte si reuseste sa stea atarnat pana la 21 de secunde. Aceste experimente le face la inceput singur, impotriva familiei, iar apoi ajutat de catre un servitor,” afirma muzeograful.

Se pare ca aceste experimente au avut urmari peste ani. In 1938 s-a imbolnavit de cancer la laringe. Dupa dureri groaznice ale gatului, Nicolae Minovici a murit la 26 iunie 1941. „Inainte sa moara isi doneaza tot ce are, absolut tot. Ce este rau pentru noi este ca nu avem un jurnal. Exista posibilitatea sa fi fost undeva, pentru ca el a locuit in cadrul Societatii de Salvare, mai intai, si apoi in cadrul Spitalului de Urgenta, insa cele doua au fost bombardate si probabil s-au pierdut”, mai spune Silvia Zamfir.

De la ilustrul medic, de care a fost indragostit inclusiv Mita Biciclista, a ramas insa o colectie extrem de valoroasa. Se gaseste in actualul Muzeu de Arta Populara „Prof. Dr. Nicolae Minovici”. Inchisa publicului perioade indelungate in timpul regimului comunist, dar si dupa anii 1990, dupa doi ani de reconsolidare, restaurare si reamenajare, Vila cu clopotei a fost redeschisa in mai 2016. In acest frumos conac din fata fantanii Miorita, clopoteii continua sa sune in foisor la fel ca acum mai bine de 100 de ani.

Articole asemanatoare