Capitala de 100

thumbs

Casa Storck, locuinta plina de nuduri incantatoare. Proprietarii, un mare sculptor si o mare pictorita, foloseau ca modele tiganci tinere. ''Sunt niste povesti interesante despre aceste fete''

O casa care rezista de 105 ani, cladita de doi artisti mari si indrazneti pentru epoca lor, un sculptor si o pictorita. Acesta este Muzeul Frederic Storck si Cecilia Cutescu-Storck, situat pe strada Vasile Alexandri din Capitala, la numarul 16, care adaposteste, printre altele, o bogata colectie de sculptura si pictura murala.

„Aceasta casa s-a nascut la initiativa celor doi, construita intre 1911 - 1913 de catre arhitectul Alexandre Clavel, dar la instructiunile stricte ale celor doi. Pentru ca au contribuit, mai ales Frederic, in ceea ce priveste ancadramentul si decoratiile casei, iar Cecilia pe parcurs cu decoratia interioara”, a declarat intr-un interviu video pentru Descopera Ana Maria Maciuca, istoric de arta si muzeograf Muzeul Frederic Storck si Cecilia Cutescu-Storck.

Imobilul ridicat pe un teren cumparat de cei doi dupa nunta a fost gandit ca o locuinta-muzeu, in care fiecare avea propriul atelier de lucru. Dupa mutarea celor doi, Cecilia Cutescu-Storck a decorat timp de cativa ani peretii casei lor cu pictura murala, iar pe arcada de deasupra intrarii in locuinta lor sta si acum inscriptionat crezul sau: „Sa muncesti, sa muncesti, iar sa muncesti.”

„Ea fiind foarte atrasa de pictura murala a experimentat in casa si a vrut sa isi orneze casa, sa inspire o stare de bine. De asta putem admira tot felul de motive specifice dragostei, spiritualitatii, arborele vietii”, a specificat istoricul de arta.

Nascut la 10 ianuarie 1872 in Bucuresti, Frederic Storck a fost fiul lui Karl Storck, un sculptor de origine germana stabilit in Bucuresti din 1849. Frederic a urmat profesia tatalui sau. A studiat sculptura la Scoala de arte frumoase din Bucuresti, unde mai tarziu va fi si profesor.

„S-a ocupat foarte mult cu tot ce inseamna sculptura si monumentala si sculptura funerara, dar mai ales sculptura cu tenta artistica, portrete, nuduri. In 1909 chiar ii realizeaza portretul Ceciliei, in anul casatoriei celor doi. Ei se cunosc prin participarea la diverse saloane oficiale care se organizau in perioada respectiva in Bucuresti, iar de acolo incepe povestea lor de dragoste. Ei isi dedica viata artei si isi cresc si copiii in acelasi spirit. Vorbim aici de o dinastie de artisti, incepand de la Karl, de la tatal, primul din familie, Frederic, Carol (fratele mai mare al lui Frederic), iar apoi Cecilia, iar mai apoi copiii, copiii lor si ulterior pana si nepotii”, a precizat Ana Maria Maciuca.

Bunicii materni au sprijinit-o sa faca pictura

Cecilia Cutescu-Storck s-a nascut la 14 martie 1879 in Caineni, in actualul judet Valcea, dar a fost adoptata de catre bunicii din partea mamei, care au crescut-o in Bucuresti. Acestia i-au sprijinit pasiunea pentru pictura si i-au finantat studiile artistice efectuate la Munchen si Paris. La varsta de 24 de ani se casatoreste, la Paris, cu violonistul Romulus Kunzer, alaturi de care are un fiu, Romeo, care mai tarziu devine un pictor ce semneaza cu numele Romeo Storck. Mariajul dintre cei doi nu dureaza mult, astfel ca in 1906 Cecilia se intoarce in tara si se stabileste in Bucuresti. Impreuna cu al doilea sot, Frederic, are doua fiice: Gabriela Storck, devenita arhitect, si Cecilia Botez, ceramista.

„Cecilia, pe langa faptul ca a fost o foarte buna pictorita, a promovat foarte mult drepturile femeii in perioada respectiva, in epoca. A fost presedinta Sindicatelor Artelor Frumoase in perioada respectiva si a avut chiar sustinerea Reginei Maria pentru acest lucru. A fondat o asociatie pentru pictorite, alaturi de Nina Arbore si Olga Greceanu. Cea mai mare realizare a ei este ca a fost prima femeie din Europa profesor la o academie de arta”, a mentionat muzeograful.

Cecilia Cutescu-Storck a predat pictura si artele decorative la Scoala de Belle-Arte din Bucuresti. Dupa moartea lui Frederic Storck, la 26 decembrie 1942, Cecilia a facut demersurile pentru a dona statului o parte dintre bunuri si din colectia creata de ei in locuinta lor.

„El a murit inaintea ei. Ea a ramas aici, dar intre timp a facut demersurile pentru a dona statului o parte dintre bunuri si din colectie. De asta, din 1948 devin de utilitate publica, iar din 1951 se deschid complet pentru public, iar de atunci au avut grija si fiica ei, Gabriela Storck, de casa, iar ulterior nepotii”, a spus Ana Maria Maciuca.

Trecerea anilor si-a pus amprenta asupra cladirii in care se afla Muzeul Frederic Storck si Cecilia Cutescu-Storck, care ar avea nevoie de reconsolidare si reabilitare. Imobilul se afla in posesia urmasilor familiei care, in baza unui contract de comodat, au continuat sa tina deschis muzeul ce este alcatuit din sase sali expozitionale. Una dintre ele a fost denumita „Salonul Balcic” chiar de catre marea pictorita, in amintirea perioadei pe care a petrecut-o in casa pe care familia Storck a avut-o la Balcic si pe care au pierdut-o o data cu cedarea Cadrilaterului in septembrie 1940. Locuinta din Balcic a fost pictata intr-un tablou de catre Cecilia. „Au fost foarte atasati de tot ce a insemnat Balcicul, iar acea camera a dedicat-o strict picturii cu tema din Balcic”, a afirmat criticul de arta.

Colectia „Frederic Storck si Cecilia Cutescu-Storck” cuprinde lucrari de sculptura, pictura, desene in tus si carbune, pasteluri, acuarele si guase. La acestea se adauga o serie de plachete si medalii lucrate in bronz si alte obiecte de colectie, monede antice si icoane. Cea mai mare parte sunt create de Cecilia si Frederic, dar se regasesc si piese create de tatal sau Karl si fratele Carol. (bustul lui karl storck este la 00053)

„Avem o replica a Gigantului, care se gasea in Parcul Carol la un moment dat, ' Pocaintele ' de la intrare, care sunt una in bronz si una in marmura. Portretul Ceciliei, care se afla langa mine si este flancat de autoportretul lui. Pentru ea cred ca, de aici, din casa, cea mai importanta este pictura murala din spatele meu <> ce are la mijloc o replica dupa ancadramentul fantanii de la Biserica Coltea, facuta de catre Frederic. In cartea ei, ' O viata daruita artei ', scrie ca atunci cand lucra fantana chiar functiona si o ajuta foarte mult in creatie. Momentan nu mai merge. Toate lucrarile sunt de importanta, nu numai pentru ei, ci mai ales pentru public”, a precizat muzeograful.

Frederic Storck este autorul a numerose lucrari de sculptura, busturi, statui, monumente de arta funerara, in marmura piatra sau bronz. Amintim doar statuia lui Mihai Eminescu din Parcul Central al municipiului Galati, realizata in 1911, statuia Domnitei Balasa sau sculptura „Adevarul” pentru Palatul de Justitie din Bucuresti. Totodata, a realizat o multitudine de portrete, precum cel al lui Spiru Haret, Ion Heliade Radulescu, Alexandru Macedonski, Regele Carol I sau Regina Elisabeta. Un bust al lui Carol al II-lea in vremea cand era copil se regaseste in muzeu. In curtea muzeului se regasesc si ramasite din basorelieful „Minerva” creat de Karl Storck, in colaborare cu Paul Focseneanu, pe frontonul central al Palatului Universitatii din Bucuresti, distrus in timpul bombardamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944.

Cecilia Cutescu-Storck a creat numeroase picturi murale pentru cladiri publice din Bucuresti, poate cea mai importanta dintre ele este uriasa fresca intitulata „Istoria Negotului Romanesc”, din Aula Magna a Academiei de Studii Economice, realizata in 1913.

Pentru partea de nuduri, sotii Storck au folosit, in special, ca modele tiganci tinere care la vremea respectiva acceptau sa fie sursa de inspiratie pentru sculpturile lui Frederic, unul dintre ele, Salomeea, fiind model si pentru tablourile Ceciliei. „Veneau, stateau aici foarte mult si le serveau drept modele. Se foloseau de aceeasi fata, ea pentru nuduri, el pentru diverse reprezentari ale Salomeei. A facut mai multe variante. In cartea ei sunt niste povesti interesante despre aceste fete si viata pe care o duceau atunci si cat de mult au incercat ei sa le schimbe viata”, a mentionat istoricul de arta.

Pentru stilurile pe care le-au abordat, sotii Frederic Storck si Cecilia Cutescu-Storck sunt considerati inovatori pentru epoca lor. „Cu siguranta au revolutionat in perioada respectiva, pentru ca el a venit si cu un aer nou in sculptura. S-a rupt un pic de academism si a venit si cu propria-i viziune, dar si inspirat de clasicism si de maestrii sculpturii din strainatate, iar ea, categoric, pentru ca a luptat sa promoveze o arta noua. A luptat sa promoveze femeia, de asta multe nuduri de ale ei pun femeia in principal si chiar femeia de alta etnie, nu numai de nationalitate romana si cred ca si pentru faptul ca amandoi erau profesori si isi dedicau toata viata artei si au incercat sa militeze foarte mult pentru arta, da, cred ca au fost deschizatori de drum”, concluzioneaza Ana Maria Maciuca, istoric de arta si muzeograf Muzeul Frederic Storck si Cecilia Cutescu-Storck.

Articole asemanatoare