100 de locuri de vizitat

thumbs

Culele de la Maldaresti

In Oltenia de sub munte, atacurile vrajmase ale turcilor veniti de peste Dunare ori ale haiducilor coborati din codri se opreau in zidurile trainice ale caselor boieresti fortificate. Erau vremuri de restriste pe atuncea, cand micii boieri se aparau dindaratul crenelurilor, nelasandu-si caminul prada dusmanilor.

In turceste, pentru "turn" se foloseste cuvantul "kula". Prin Balcani, aceasta denumire a ajuns si la nord de Dunare, unde ea s-a dat caselor boieresti inalte, cu baza dreptunghiulara, construite asemenea unor turnuri de aparare, dar avand infatisarea si confortul unui mic castel provincial. Aceste fortarete au fost risipite nu doar la vest de Olt, ci si prin vestul Munteniei.

Cea mai veche cula a fost ridicata de catre boierii Maldaresti la inceputul secolului XVI, pe cand ei detineau averi mari si proprietati intinse de la munte pana la Dunare. La patru kilometri de Horezu, batrana cula Greceanu se odihneste intre brazi si castani, in linistea comunei Maldaresti. La o aruncatura de bat, intr-o la fel de frumoasa si larga poiana, cula Duca sta si ea cu portile deschise pentru vizitatorii curiosi. Mai tanara decat prima, aceasta fortareata are in fata casa de vacanta a ultimului ei proprietar.

Legenda Culei Greceanu

Pe la 1516, paharnicul Nan construieste un turn de aparare pe mosia lui din Oltenia, ca sa tina piept mai usor celor ce ravneau la averea sa. Usile din stejari legati cu fier si zidurile groase trebuiau sa-i tina afara pe atacatori. Nu se stie cator dusmani a rezistat cula lui Nan, caci legenda se muta asupra urmasului sau, Tudor Maldar, ostean curajos in slujba lui Mihai Viteazul. Dupa moartea voievodului, boierul oltean cade prins in luptele succesorilor rivali si este predat hanului tatar, aliatul lui Simion Movila. Si fiindca legenda este frumoasa, fiica tatarului se indragosteste de Tudor si fuge cu el tocmai pe mosia olteneasca, unde vor avea sapte copii. In biserica construita prin jurul anului 1788 de Gheorghe si Eva, nepotii lui Maldar, se mai vad unele dintre chipurile Maldarestilor.

In 1830, cula este jefuita pentru ultima data, iar batrana Eva Maldar isi gaseste sfarsitul tragic. Casa primeste un alt nume dupa ce pitarul Costache Greceanu se casatoreste cu Maria Maldar, fiica boieroaicei bogate, ce a lasat in urma ei nu doar mosia, ci si o sumedenie de alte bunuri, valoroase la acele vremuri - animale, trasuri, obiecte pentru gospodarie.

Urmasii Greceanu pastreaza cula si o restaureaza pentru ultima oara in 1934, cu sprijinul Comisiei Monumentelor Istorice (din 1967 va putea fi vizitata de catre public). Din fericire, interioarele nu au fost modernizate, dimpotriva, s-a urmarit a se reface atmosfera secolelor trecute prin mobila veche si decoratiuni specifice caselor boieresti feudale.

Cula Greceanu din poiana Maldarestilor

Ca sa poata stapanii de mosie sa vada atacatorii si se apere bine din spatele zidurilor culei, turnul alb rasare intr-o pajiste mare, imprejmuita de copaci. Si atunci, ca si acum in timpul verii, fanul cosit imprastia un miros placut in aerul curat adus de adierile dispre munti.

Fortareata cu ziduri inalte si groase are pe toate laturile primului nivel multe creneluri, prin care armele de foc azvarleau proiectile asupra dusmanului. O usa grea duce spre o pivnita aflata la parterul casei, numai buna de capcana pentru cei ce reuseau sa treaca de ea, fiindca de aici nu aveau cum sa urce in camerele culei. Accesul la primul etaj, inaltat mult fata de nivelul solului, se face pe o scara interioara din lemn, nu foarte larga, traversand o parte laterala a casei. Se ajunge intr-o galerie mica, deschisa spre sud si avand doua arcade sprijinite pe o coloana. De aici se intra intr-o prima camera, unde o scara mobila leaga in secret etajul de o incapere superioara izolata, adevaratul loc de refugiu in caz de primejdie.

Tot la primul etaj, dupa fosta camera de primire, o incapere boltita poarta pe pereti o fresca pastelata, imortalizand portretele Maldarestilor in stilul tabloului votiv al bisericii de langa cula.

Cula Duca

Un alt Maldarescu pune in 1812 temelia unei noi cule, care se va vinde un secol mai tarziu lui I.G. Duca. Corpul masiv al acestei case se compune din ziduri albe si drepte, cu ferestre mici la parterul inalt si cu un singur cerdac in partea din fata, avand arcade trilobate si sase coloane scurte.

In spatiul interior al parterului, mai bine spus al pivnitei, niste stalpi rezistenti sustin grinzile din lemn, formand un decor rustic medieval. Drept dovada pentru ambientul deosebit, scene din trei productii cinematografice s-au filmat aici in urma cu ani buni -"Iancu Jianu- Haiducul", "Neinfricatii"si "Drumul Oaselor".

Cele trei incaperi de la etajul 1 si camera etajului al doilea, impreuna cu cele doua bai, au fost decorate cu mobilier de secol XIX si cu obiecte de uz casnic, unele de inspiratie orientala.

Casa memoriala I.G. Duca

In fata culei se afla Casa memoriala I.G. Duca, o constructie simpla, fara etaj, dar cu un pridvor larg, asemenea modelului de cerdac al caselor fortificate. Albul intens al zidurilor se lasa strans in brate de verdeata, starnind o atmosfera romantica, diferita putin de cea cu care vizitatorul se obisnuise in culele Maldarestilor. Aici peretii pazesc cu nostalgie obiecte ce au facut parte din viata lui I.G. Duca, politicianul liberal care era numit prim ministru la finele anului 1933, intr-o perioada grea de framantari politice. Cariera sa politica, treptat construita intre primul mandat de deputat (1907) si functia de sef al Guvernului, va fi incheiata brusc in ziua de 29 decembrie 1933: dupa o audienta la Rege, I.G.Duca este asasinat de legionari in Gara Sinaia. Articol preluat din descopera.ro

Articole asemanatoare