100 de locuri de vizitat

thumbs

Parcul National Retezat

Odata cu vara, Retezatul infloreste spectaculos, de parca ar pregati calatorului o gradina botanica prin care sa treaca pana ajunge pe varfuri. Pe toate pajistile muntilor, printre calcare si pe sub creste izbucnesc culori vii, ca sfaramate direct din curcubeie. In tot acest timp de bogatie floristica nemaipomenita, peisajul caldarilor glaciare si al varfurilor ascutite de la 2500 metri isi domoleste aspreala lui grandioasa, primind turistul pe un covor lung de petale.

Constituita inca din 1935, Rezervatia Parcul National Retezat protejeaza o diversitate florala de exceptie pentru o zona montana inalta, cu versanti abrupti, ridicati dintre grohotisuri albe si paduri seculare. Pe o suprafata de 850 km², marginita de Raul Mare (la vest), Valea Streiului (la nord) si Valea Jiului (in sud si est), Muntii Retezat se desfasoara in culmi semete, in poalele carora sclipesc apele celor 85 de lacuri glaciare. Aici, multe din cele 1190 de specii de plante superioare (o treime din speciile inregistrate in intreaga tara) sunt endemice, iar 130 de specii se regasesc in „lista rosie”, fiind apreciate ca vulnerabile sau pe cale de disparitie.

Fiindca Muntii Retezat se compun din doua lanturi lungi, cu o structura geologica diferita, se folosesc denumirile de „Retezatul Mare” si „Retezatul Mic”. Primul, plasat in nord, e recunoscut pentru numarul mare de plante ce poate fi intalnit pe suprafete relativ mici, in timp ce al doilea, intins in sud, e mai bogat in specii floristice. In timpul verii, pajistile alpine ii iau pe nepregatite pe turistii ce vin aici pentru prima oara, fiindca etaleaza un belsug neasemuit de corole si culori, ca intr-o gradina botanica. Lipsesc de aici doar placutele cu denumirile florile, ce sunt de obicei necunoscute unui calator iubitor de munte si mai putin pasionat de botanica.

Probabil ca cea mai vestita si ravnita reprezentanta a florei montane este floarea de colt, cu petalele si frunzulite ei catifelate, obisnuite sa reziste vremii necrutatoare de la inaltime. Frumusetea ei delicata i-a pus in primejdia existenta, asa ca a fost declarata monument al naturii, intrand sub protectia legii. Crescand intre ierburi si pietre, se poate trece usor pe langa ea, fara a fi observata, mai ales daca nici nu i se cunoaste floarea. Din pacate, nu doar turistii nepasatori o rup, ci si localnicii, culegand-o pentru a o vinde celor care nu razbat pe munte.

Rhododendronul sau bujorul de munte (denumirea populara) raspandeste, in lunile iulie-august, un miros delicat, purtat de vant peste varfurile de granit si calcar. Culoarea lui intensa inroseste petice de pajisti alpine, fiind usor de recunoscut. Dintre speciile protejate mai fac parte sangele voinicului, angelica, bulbucii de munte, iedera alba, papucul doamnei, flamanzica, barbusoara, clopoteii, zambrul, jneapanul etc. Articol preluat din descopera.ro

Articole asemanatoare