100 de locuri de vizitat

thumbs

Obcinele Bucovinei

Obcinele Bucovinei - trei culmi mari impadurite, alungite si arcuite sub inaltimile vecine, ca nu cumva acestea sa se pravaleasca peste raurile si satele din partea de nord a Moldovei. Alte spinari muntoase mai mici proptesc granita cu Ucraina, chiar deasupra lor. Toate aceste obcine formeaza un taram aparte, cu sate iesite din istorie, cu luminisuri inrosite de zmeura si cu rugaciuni rostite la ceas de seara intre ziduri de manastiri.

Cu Muntii Tibaului si ai Suhardului la vest si cu Raraul in sud, nu e de mirare ca Obcina Mestecanis are fruntea cel mai sus ridicata. De fapt, obcinele din judetul Suceava reprezinta subdiviziuni ale Carpatilor Orientali, iar descresterea lor in inaltime de la vest spre est face ca prezentarea lor sa fie potrivita in acelasi fel.

Doua trecatori importante lasa drumurile sa ajunga din Transilvania spre Obcina Mestecanis: la nord, Pasul Prislop, care aduce soseaua de la Borsa, iar la sud – Pasul Mestecanis, in care intra drumul european E58, ce trece muntii de la Bistrita (mai intai prin Pasul Tihuta, apoi prin Vatra Dornei) si merge dincolo de Campulung Moldovenesc, pentru a ajunge la Suceava. Pitorescul ambelor variante rutiere este dat de serpentinele ce curg tihnite prin padurile Bucovinei, intrerupte de sate bogate si vai largi.

Marginea vestica a Obcinei Mestecanis o constituie, in mare parte, cursul Bistritei Aurii. De la Carlibaba, unde Bistrita o ia in jos spre Iacobeni, si pana la Izvoarele Sucevei, valea paraului Carlibaba se inconvoaie usor, urcand in nord, spre granita. In aceasta zona dintre munti, sunetele suvoaielor de apa sunt invinse de cele de bucium, atunci cand, in plina vara, bucovinenii se strang la Ciocanesti pentru a se bucura de Festivalul Pastravului, pescuind, pregatind bucate si prinzandu-se in hore.

Varful Lucina din nordul Obcinei Mestecanisului este cel mai inalt - 1588 metri. Culmile obcinelor nu au ascutisuri de stanca, prapastii ori pereti verticali pierduti in nori, dimpotriva, varfurile se rotunjesc sub poienile cu flori, iar povarnisurile impadurite se unduiesc, lungindu-se spre vai.

Intre Obcina Mestecanis si Obcina Feredeului, venind din nord, raul Moldova formeaza cateva chei mici (Cheile Lucavei, Cheile Brezei, Cheile Botusului), apoi in localitatea Pojorata coteste spre Campulung Moldovenesc, mergand pana la Paltinoasa, constituind granita sudica si a Obcinei Mari. Inaltimea medie a culmilor Feredeului este de 1200-1300 metri, insa ele sunt mult mai lungi si mai late, tolanite intre vaile raurilor Moldova si Moldovita. Aceleasi paduri seculare de conifere, aceleasi dumbravi si pajisti manoase acopera costisele domoale de sub varfuri.

La sud de Obcina Feredeului se afla unul dintre cele trei orase ale obcinelor bucovinene - Campulung Moldovenesc, atestat din timpul domniei lui Alexandru cel Bun si declarat urbe in 1867. Pe cat de populata si animata e regiunea acestui oras, pe atat de pierduta in singuratatile muntilor pare zona de la nord de varfurile Feredeului - Obcinele Brodinei, cu maguri descatusate in jurul localitatii cu acelasi nume, Brodina, inima Tarii Hutulilor. Casele se risipesc pe crestele cu linii curbe, iar gardurile din lemn ale gradinilor ori fanetelor urca in serpuire pe muntii cei josi, casa din vechime a ursilor, mistretilor si lupilor.

Desi se numeste Obcina Mare, ultima dintre obcine nu este cea mai inalta, ci cea mai lunga, fiind cuprinsa intre granita de nord a tarii, de langa localitatile Straja si Vicovu de Sus, si Valea Moldovei in sud, trecand prin Frasin, Gura Humorului si Paltinoasa.

Raul Moldovita separa Obcina Feredeului de Obcina Mare, sapand o vale putin adanca dar lata, lasand satele sa se intinda in voie de pe malurile apei pana sub coniferele padurilor. In zilele de sarbatoare, in depresiunea aceasta umpluta de case mari si pensiuni se aud semnalele sonore ascutite ale mocanitei - trenul ce aducea odata lemn din munte plimba azi turistii pe linia ingusta de langa drumul ce trece de localitatile Moldovita, Rasca si Argel.

Din Vatra Moldovitei, soseaua traverseaza chiar mijlocul Obcinei Mari, pana la Sucevita si dincolo de ea, intalnind sirul vertical al localitatilor din estul ultimilor munti, de dinainte de Podisul Sucevei: Vicovu de Jos, Horodnic, Marginea, Solca, Pirtestii de Sus si Deleni. Aici poienile si padurile s-au sfarsit, iar locul lor e luat de ogoare si aglomerari de sate.

Bogatia de seama a Obcinei Mari este data de manastirile ei istorice: Moldovita, Putna, Sucevita, Voronet, Humor, asezaminte religioase cu valoare de patrimoniu national si universal. Inspirate din culorile vii ale naturii, vopselurile din fresce si picturi creeaza lumi imaginare sacre, covarsitoare pentru privitor prin intensitatea mesajului artistic si religios. In jurul bisericilor din incinta, cerdacurile decorate cu muscate rosii si gradinile pline de verdeata imbie la reculegere si odihna. Articol preluat din descopera.ro

Articole asemanatoare