Economic

"Modificarile aduse Codului fiscal prin Legea nr. 141/2025 au reintrodus, sub o noua forma, obligatia pensionarilor cu pensii mai mari de 3.000 de lei de a plati contributia la sanatate (CASS) pentru partea de venit care depaseste acest prag. Practic, incepand cu 1 august 2025, casele de pensii au inceput sa retina 10% din suma care trece peste limita de 3.000 de lei, ceea ce inseamna o diminuare directa a pensiei nete incasate de sute de mii de persoane. Aceasta masura nu este una izolata, ci face parte dintr-o serie de incercari mai vechi ale statului de a identifica surse suplimentare de finantare in zona pensiilor. In forma sa de dinainte de decembrie 2021, legislatia era foarte clara: pensionarii nu plateau CASS pentru veniturile din pensii, iar aceste venituri nici macar nu figurau in categoria celor supuse contributiilor la sanatate. Era un regim care reflecta atat realitatile sociale, cat si un principiu constitutional elementar - acela potrivit caruia persoanele care au contribuit decenii intregi la sistemul public de pensii trebuie sa beneficieze de veniturile lor integrale, fara a suferi taxari suplimentare care sa le diminueze considerabil traiul. Schimbarea majora a venit odata cu OUG nr. 130/2021, prin care guvernul de atunci a incercat sa introduca un nou tip de taxare: pensionarii cu pensii ce depaseau 4.000 de lei urmau sa plateasca CASS pentru partea ce depasea acest prag. Justificarea oficiala era, si atunci, una de "echilibrare bugetara", insa lipsita de un fundament constitutional solid. Curtea Constitutionala a intervenit rapid si, prin decizia nr. 650/2022, a declarat neconstitutionale respectivele dispozitii, stabilind fara echivoc ca impunerea unei asemenea contributii incalca principiile egalitatii, proportionalitatii si protectiei dreptului de proprietate asupra pensiei. A fost un moment in care rolul de garant al respectarii Constitutiei s-a manifestat ferm, reinstaurand un regim fiscal echitabil pentru pensionari. Cu toate acestea, Legea nr. 141/2025 revine la acelasi mecanism respins anterior, doar ca intr-o forma cosmetizata si cu un prag mai redus - 3.000 de lei. Justificarea este din nou una subtil demagogica, invocand necesitatea unor masuri de "austeritate" intr-un context economic complicat. In realitate, insa, efectul imediat este o reducere semnificativa a veniturilor unor persoane care, in marea lor majoritate, depind total de pensie pentru a-si asigura un trai minim decent. Cei cu pensii apropiate de pragul stabilit sunt printre cei mai afectati: retinerea de 10% din sumele ce trec de acest nivel, chiar daca poate parea mica la prima vedere, genereaza in timp o diminuare serioasa a resurselor disponibile zilnic. Mai grav este faptul ca aceasta masura contravine flagrant principiului contributivitatii, fundament al sistemului public de pensii, potrivit caruia cuantumul pensiei trebuie sa reflecte contributiile virate in timpul activitatii profesionale. Conform Legii nr. 360/2023, principiul contributivitatii reprezinta baza pe care se calculeaza drepturile de pensie: cu cat contributiile au fost mai mari, cu atat pensia trebuie sa fie mai mare. Prin urmare, taxarea suplimentara a pensiilor mai mari echivaleaza in practica cu penalizarea persoanelor care au contribuit mai mult la sistemul public. Un exemplu elocvent il reprezinta cei care au lucrat in conditii speciale, cum ar fi minerii, pentru care contributiile au fost constant mai ridicate decat cele ale angajatilor din alte domenii. Cu toate acestea, in prezent, pensiile acestora sunt diminuate prin mecanisme fiscale similare celor deja declarate neconstitutionale in 2022. Prin modul in care este conceputa, noua reglementare creeaza o nepotrivita diferentiere intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica - beneficiari ai veniturilor din pensii. Introducerea unui prag de 3.000 de lei pentru aplicarea CASS doar pentru unii pensionari reprezinta o forma directa de discriminare, incalcand dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora cetatenii sunt egali in fata legii, fara privilegii si fara discriminari. Or, prin acest mecanism, pensionarii care au contribuit mai mult la sistem sunt "pedepsiti" prin impunerea unei contributii suplimentare, in timp ce alte categorii cu pensii sub prag raman scutite. Rezultatul este o distorsionare flagranta a modului in care se acorda drepturile de pensie, transformand contributia obligatorie pentru sanatate intr-un veritabil impozit suplimentar - unul cu caracter discriminatoriu si lipsit de o justificare legitima. Mai mult, aceasta contributie de 10% reprezinta o ingerinta directa in dreptul de proprietate asupra pensiei, care este considerata "bun" in sensul jurisprudentei CEDO. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in repetate randuri ca orice diminuare substantiala a unui venit de acest tip trebuie sa fie justificata prin motive reale de interes public, proportionale cu scopul urmarit si fundamentate in mod obiectiv. In cazul de fata, statul nu ofera pensionarilor care platesc aceasta contributie niciun beneficiu suplimentar in domeniul sanatatii, ceea ce accentueaza caracterul nejustificat al diferentierii. Ei nu obtin acces prioritar la servicii medicale, nu primesc tratamente preferentiale si nu sunt inclusi in programe speciale. Contributia devine, astfel, un impozit mascat, pur si simplu, fara nicio legatura cu sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Inevitabil, aceasta masura legislativa a generat reactii puternice in randul pensionarilor, multi dintre ei adresandu-se deja instantelor de judecata pentru recuperarea sumelor retinute. Totodata, au fost ridicate numeroase exceptii de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala fiind chemata din nou sa stabileasca daca statul a incalcat sau nu limitele impuse de legea fundamentala. Daca CCR va da eficienta propriilor sale precedente, asa cum a facut in 2022, este foarte probabil ca respectivele prevederi ale Legii nr. 141/2025 sa fie declarate neconstitutionale. Intr-un astfel de scenariu, statul va fi obligat sa restituie toate sumele retinute nelegal, impreuna cu dobanda legala penalizatoare. Impactul bugetar ar putea fi urias, cu atat mai mult cu cat masura afecteaza un numar mare de beneficiari ai sistemului public de pensii. Astfel, statul risca sa se afle intr-o situatie paradoxala : pentru a obtine resurse bugetare rapide, sacrifica drepturile uneia dintre cele mai vulnerabile categorii sociale, dar pe termen mediu se poate confrunta cu obligatia de a plati sume mult mai mari in urma deciziilor instantelor. Iar acest ciclu al unor masuri adoptate rapid si contestate, apoi invalidate, submineaza in mod evident increderea cetatenilor in politicile publice si in stabilitatea legislativa, elemente esentiale intr-un stat de drept. In cele din urma, discutia despre contributia CASS aplicata pensiilor peste 3.000 de lei nu este doar despre bani. Este despre modul in care statul intelege sa respecte principiile constitutionale, despre corectitudine, proportionalitate si despre tratamentul cuvenit unei generatii care, timp de decenii, a sustinut prin munca sa sistemul public. Orice masura fiscala poate fi discutata, dar atunci cand statul loveste exact in veniturile celor care depind integral de ele, prezentand totul ca pe o "austeritate necesara", este firesc ca cetatenii si instantele sa reactioneze. Iar daca reactia va duce, din nou, la declararea neconstitutionalitatii unor asemenea prevederi, efectele financiare asupra bugetului de stat vor fi considerabile - dar nu mai mari decat costurile sociale si morale deja generate", arata Roxana Tudose in analiza transmisa.