Cultura si divertisment

thumbs

Romania Mare. 28 noiembrie 1918: "Cea mai mare sarbatoare a Bucovinei. Implinirea Visului de Aur"

28.11.2020, 09:47 Sursa: mediafax.ro

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.

Bucovina sub stapanire habsburgica

Aflat deja in criza la sfarsitul secolului al 18-lea Imperiul Otoman se vede nevoit sa cedeze in favoarea Imperiului Hasburgic mai multe teritorii . Printre ele se afla si Bucovina, in ciuda protestelor Moldovei. Astfel La 7 mai 1775, in urma unei conventii turco-austriece, Poarta a cedat Imperiului habsburgic Bucovina.
Stapanirea austriaca in Bucovina are trei mari etape.
In perioada administratiei militare (1774-1786), provincia a fost condusa de un general, care avea si atributii de consilier imperial. In perioada administratiei civile galitiene (1786-1848 si 1850-1861), provincia Bucovina a fost desfiintata, fiind alipita Galitiei si condusa de un "capitan districtual". In perioada 1861-1918, provincia Bucovina a fost reinfiintata, primind statut de ducat autonom, cu o dieta proprie, o stema si reprezentanti alesi in parlamentul vienez.
Sub stapanirea austriaca, Bucovina era o provincie relativ mixta etnic.
Im 1848, populatia Bucovinei numara aproximativ 377.000 de locuitori. In 1869 numarul depasea 510.000.
Recensamantul din 1910 situa populatia la 800.198 de persoane din care: 38,88% ruteni, 34,38% romani, 21,24% germani, 4,55% polonezi, 1,31% maghiari, 0,08% slovaci.
In cei 143 de ani de stapanire austriaca Bucovina a urmat cursul unor reforme administrative si economice, dar multe din ele nu au putut fi duse la capat. Imperiul Hasburgic s-a aflat la rindul sau intr-o perioada de schimbari ce nu au permis aplicarea unor masuri cosecvente in teritoriile administrate.
Anul 1918
Imperiu Austro-Ungar care fierbea cu mult inainte de Primul Razboi Mondial avea sa se destrame in 1918. Intr-o incercare de calma spiritele in la 3/16 octombrie 1918 Carol I de Habsburg inainta manifestul ce va ramane in istorie sub denumirea de ''Catre popoarele mele credincioase''.
la La 3/16 octombrie 1918, imparatul Carol I de Habsburg trimitea manifestul ''Catre popoarele mele credincioase'' privind reorganizarea Austro-Ungariei intr-o federatie cu sase state "independente" (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez si ucrainean), Transilvania ramanea in continuare in componenta Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei, cu orasele Cernauti, Storojinet si Siret, urma sa intre in componenta Ucrainei.
Manifestul a avut ca efect o amplificare a sentimentelor de secesiune in Transilvania si Bucovina.
La 14/27 octombrie s-a convocat la Cernauti Adunarea Constituata. Sub presedintia lui Dionisie Bejan, se hotaraste "unirea Bucovinei cu celelalte tari romanesti intr-un stat national independent". Presata de aspiratiile ucrainiene de inglobarea a unei parti importante din Bucovina, noua conducere cere sprijinul armetei romane. Sprijinul se concretizeaza la 9 Noiembrie 1918 cand Divizia a 8-a, condusa de generalul Iacob Zadic, intra in Bucovina, iar doua zile mai tarziu trupele romane sunt in Cernauti, avand parte de o primire entuziasta. De acolo, continua inaintarea pina la vechea granita a Bucovinei. La 11 Noiembrie 1918 a avut loc un schimb de telegrame intre Consiliul National si Regele Ferdinand privind eliberarea Bucovinei.
Un rol foarte important in evenimentele din octombrie-noiembrie 1918 care au dus la ziua de 28 noiembrie l-a avut ziarul Glasul Bucovinei. Infintat la 22 octombrie 1918 de Sextil Puscariu, Vasile Bodnarescu, Alecu Procopovici, Radu Sbiera, ziarul se deschide cu un editorial semnat de o serie de persoane ce au jucat un rol decisiv in infaptuirea unirii.
"Evenimentele se precipita.
Invremurile mari care se pregatesc nu mai e voie sa mergem izolati, fiecare pe drumul sau, ci trebue sa ne stangem randurile, sa ne sfatuim unul cu altul si din sfatuirile noastre sa rasara o orientare pentru publicul mare.
Din constiinta acestei trebuinte sa naste publicatia periodica "Glasul Bucovinei".
Cei ce isc[lim acest articol-program nu vrem sa alcatuim un nou pardid politic, ci ne-am adunat spontan la acesta manifestare romaneasca, convinti ca de acum nu mai e vreme de asteptare. Suntem inredintati ca orice Roman se va alatura programului nostru(...)
Vrem: sa ramanem Romani pe pamantul nostru stramosesc si sa ne ocarmuim singuri, precum o cer interesele noastre romanesti.,
Nu mai vrem: sa cersim de la nimeni drepturile care ni se cuvin, ci in schimbul jertfelor de sange aduse in acest razboi - jertfe mai dureroase decat ale altor popoare,
Pretindem: ca impreuna cu fratii nostri din Transilvania si Ungaria, cu care ne gasim in aceeasi situatie, sa ne plasmuim viitorul, care ne convine noua, in cadrul romanismului.
Cerem: sa putem aduce la Congresul de pace aceste postulate ale noastre prin reprezentanti alesi de noi insine din mijlocul natiunii noastre."
Sursa: Ziare romanesti despre Unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei Vol. V.
Printre semnatari ii gasim pe George Bancescu, Alecu Procopovici, Alexandru Vintenco, Sextil Puscariu, Gheorghe Sandru
La 28 noiembrie Iancu Flondor citea motiunea ce avea sa fie votata in unanimitate de cei 74 de membrii ai Consiliului National
"Congresul general al Bucovinei, intrunit azi, joi, in 15/28 noiembrie 1918 in sala sinodala din Cernauti, considerand ca, de la fundarea principatelor romane, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevii si Cernautilor, au facut pururea parte din Moldova, care in jurul ei s-a inchegat de stat:Considerand ca in cuprinsul hotarelor acestei tari se gaseste vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnitele domnesti de la Radauti, Putna si Sucevita, precum si multe alte urme si amintiri scumpe din trecutul Moldovei;
Considerand ca fii ai acestei tari, umar la umar cu fratii lor din Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori, au aparat de a lungul veacurilor fiinta neamului lor impotriva tuturor incalcarilor din afara si a cotropirii pagane;
Considerand ca in 1774, prin viclesug, Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a-sila alipita coroanei Habsburgice; considerand ca 144 de ani poporul bucovinean a indurat suferintele unei ocarmuiri straine, care ii nesocotea drepturile nationale si care prin strambatati si persecutii cauta sa-i instraineze firea si sa invrajbeasca celelalte neamuri, cu cari el voieste sa traiasca ca frate; considerand ca, in scurgere de 144 de ani, Bucovinenii au luptat ca niste mucenici pe toate campiile de batalie in Europa sub steag strain pentru mentinerea, slava si marirea asupritorilor lor, si ca ei drept rasplata aveau sa indure micsorarea drepturilor mostenite, izgonirea limbii lor din viata publica, din scoala si chiar din biserica;
considerand ca in acelasi timp poporul bastinas a fost impiedicat sistematic de a se folosi de bogatiile izvoarelor de castig ale acestei tari si despuiat in mare parte de vechea sa mostenire; considerand ca, cu toate acestea, Bucovinenii n-au pierdut nadejdea ca ceasul mantuirii, asteptat cu atata dor si suferinta, va sosi si ca mostenirea lor stabuna, taiata prin granitele nelegiuite, se va reintregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Stefan, si ca au nutrit vesnic credinta ca marele vis al neamului se va infaptui, cand se vor uni toate tarile romane dintre Nistru si Tisa intr-un stat national unitar;
Constata ca ceasul acesta mare a sunat!
Astazi, cand dupa sfortari si jertfe uriase din partea Romaniei si a puternicilor si nobililor ei aliati, s-au intronat in lume principiile de drept si umanitate pentru toate neamurile, si cand in urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro-ungara s-a zguduit in temeliile ei si s-a prabusit si toate neamurile incatusate in cuprinsul ei si-au castigat dreptul de libera hotarare de sine, cel dintaiu gand al Bucovinei dezrobite se indreapta catre regatul Romaniei, de care intotdeauna am legat nadejdea dezrobirii noastre.
Drept aceea noi, Congresul general al Bucovinei, intrupand suprema putere a tarii si fiind investiti singuri cu puterea legiuitoare, in numele suveranitatii nationale, hotaram:
Unirea neconditionata si pe vecie a Bucovinei, in vechile ei hotare pana la Ceremus, Colacin si Nistru, cu regatul Romaniei".
Sursa: Centenarulromaniei.ro
Pe prima pagina a ziarului Galsul Bucovinei pe 29 noiebrie aparea sub titilul "Cea mai mare sarbatoare a Bucovinei. Implinirea unui vis de aur" urmatorul mesaj:
Dupa o lunga si dureroasa asteptare, Bucovina si-a recapatat astazi libertatea. Rupand lanturile robiei austriece, ea prin votul de astazi al congresului general s`a realipit la sinul patriei mame de unde fusese rupta.

Visul nostru de aur s`a implinit. Parintii nostri cari au murit de dorul acestui vis, de azi inainte vor gasi odihna cuvenita in pamantul liber si desrobit.

O veche faradelege, savarsita fata de tara si de poporul ei bastinas, s`a reparat si firul istoric ce fusese intrerupt cu silnicie inainte de un veac si jumatate, s`a reluat astazi si se va putea continua in ticna spre binele si propasirea tuturora.

Cu smerenie ne plecam capetele inaintea Dumnezeului parintilor nostri care ne-a invrednicit de a trai aceste clipe inaltatoare si fagaduim ca ne vom stradui a ne arata vrednici de dansele.

Traiasca Bucovina dezrobita si reintrata granitele Romaniei Mari.

Traiasca regele nostru liber !

Recunoasterea oficiala
Camera si Senatul roman au ratificat la Bucuresti, la 31 Decembrie 1919, Unirea Bucovinei cu Romania.
Unirea Bucovinei cu Romania a fost recunoscuta pe plan international in mod oficial, in 1919, prin tratatul de la Saint Germain, care precizeaza ca Austria renunta la fostul Ducat al Bucovinei in favoarea Romaniei. C. Unirea va fi intarita de mentionarea in tratatul de Pace de la Paris si constitutia Romaniei din 1923.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.


Articole asemanatoare