Politic-Social

thumbs

Ion Cristoiu: Comunistul Nicolae Ceausescu a luptat sa salveze Schitul romanesc Prodromu de la Muntele Athos. USRPLUS-istul Dan Barna lupta sa-l distruga

26.02.2021, 08:29 Sursa: mediafax.ro

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.

Publicistul Ion Cristoiu prezinta fragmente din memoriile lui Ion Brad, fost ambasador al Romaniei in Grecia, pentru a arata cum s-a implicat Nicolae Ceausescu in rezolvarea problemelor de la schitul romanesc de pe muntele Athos, Prodromu, pentru a arata ca liderii USRPLUS, in frunte cu Dan Barna, au votat in Parlament impotriva subventionarii acestui lacas nu pentru ca sint atei, ci pentru ca sint saraci cu duhul.

Redam integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

"Miercuri, 24 februarie 2021, in Camera Deputatilor s-a dezbatut acordarea unei subventii de 960.000 de euro Schitului romanesc Prodromu de la Muntele Athos.

Desi parte a majoritatii care da Guvernul de Centru Dreapta, USRPLUS a votat impotriva. Cu toate ca Guvernul detine majoritatea in Parlament, daca Opozitia, intruchipata de PSD si AUR, n-ar fi votat pentru subventionare, Guvernul ar fi suferit o infringere rusinoasa in Parlament. Asta deoarece desi parte a Coalitiei de Guvernare, beneficiind prin asta de o bucata insemnata din friptura care revine la orice schimbare de regim partidelor invingatoare, USRPLUS a votat impotriva.

Fata de acest vot, Rares Bogdan a reactionat virulent pe Facebook:

<Aici e vorba in primul rind de istorie! Niste carti de istorie ar fi utile. Ce fel de educatie au primit acesti copii de la parintii si bunicii lor? Cei care astazi au votat impotriva asezamintului cultural, spiritual si istoric de la muntele Athos... se dovedesc ignoranti si necunoscatori de traditii si istorie. Oare trebuie sa uitam cine sintem, de unde venim, pentru a ingrosa rindurile unor organisme fara logica spirituala? La ce recurgem cind ni se fringe sufletul? Sau nu ni se mai fringe? Suntem roboti? Fara istorie, traditii, fara inima, sintem o frunza in vint! Doamne, da-le minte si ajuta-i sa vada adevarul, calea si viata! In acest caz nu e vorba de dogmatism si nici macar de Spiritualitate exacerbata, daca se poate vorbi vreodata de asa ceva, AICI e vorba de istoria noastra ca Neam>.

Rares Bogdan e ditamai prim vicepresedintele PNL. Reactia sa a fost adaugata rasturnarii de Aliante in Camera Deputatilor (USRPLUS a votat impotriva unei majoritati alcatuite din PNL, UDMR, PSD si AUR), pentru a se semnala din nou - a nu stiu cita oara - realitatea comica a unei Coalitii de Guvernare de tip La moara la Tirta-Pirta. Votul USRPLUS impotriva subventionarii schitului romanesc de la Athos a fost radiografiat din unghi de vedere politic. Nu s-a dezbatut argumentul USRPLUS ca statul nu trebuie sa finanteze un asezamint religios, argument sub semnul sloganului TeFeL-ist Vrem spitale, nu catedrale! Din unghi de vedere politic a fost judecata si interventia lui Rares Bogdan. N-a fost nimeni atent la argumentele invocate de prim vicepresedintele Rares Bogdan. Si anume ca in cazul Schitului Prodromu e vorba de interesul national de a asigura supravietuirea cu orice pret a schitului romanesc de la Prodromu. Am fost, la indemnul lui Horia Alexandrescu in 2005, calator la Muntele Athos. Am fost oaspetii Schitului Prodromu. Atit din discutia de la Schit, cit si din lecturile mele despre muntele Athos, am inteles ca e vital pentru noi sa pastram la Athos insulita de romanism intr-o mare de grecism si slavism. Subventionarea schitului nu tine de Religie, ci, asa cum corect observa Rares Bogdan, de Istorie. E adevarul regasit intr-o realitate a destinului nostru ca natiune. Cartea Ajutoarele romanesti la manastirile din Sfintul Athos, publicata de Teodor Bodogae in 1940, conchide fara drept de apel:

<Sfintul Munte n-a avut alt patron mai marinimos decit voievozii si stramosii nostri>.

E o teza peste care am dat in mai toate scrierile romanesti despre Athos. Mai vechi sau mai noi.

Voievozii au fost urmati de statul roman in diferitele sale perioade de destin.

Sub semnul adevarului ca prezenta romaneasca la Sfintul Munte tine de Istorie si nu de Religie.

Ca e vorba de un adevar si-a dat seama Nicolae Ceausescu in 1976. Drept pentru care ateul comunist Nicolae Ceausescu s-a implicat in salvarea Schitului Prodromu. Despre acest moment am mai scris. Se cuvine a reproduce parti substantiale din eseul publicat de mine cindva pentru a intelege ca liderii USRPLUS, in frunte cu Dan Barna, au votat impotriva subventionarii nu pentru ca sint atei, ci pentru ca sint saraci cu duhul.

Cu prilejul vizitei lui Nicolae Ceausescu in Grecia (martie 1976) doi monahi de la Schit i-au trimis o scrisoare prin care-i cereau ajutorul. Pe cai ce le-am putea numi, in orice clipa, ale Domnului, asa de nestiute sint, scrisoarea a ajuns in miinile Destinatarului.

In chip aproape inexplicabil pentru ateistul Ceausescu, problema s-a rezolvat. Intors in tara, Comunistul numarul unu al patriei a dispus ca mai multi calugari sa plece de la schiturile din Romania pentru a repopula Prodromu.

Aproape toti monahii romani intilniti de mine in calatoria la Athos au drept an al venirii 1976. Unii au ramas la Schit. Altii au plecat dupa un timp, pentru a locui in chilii, colibe.

La vremea respectiva ambasador in Grecia era Ion Brad. Ion Brad a fost nu numai un mare poet, dar si un mare om de cultura. Aparut in aceste zile la editura Casa Cartii de Stiinta din Cluj-Napoca, volumul Publicistica lui Ion Brad (1929-2019), semnat de tinarul Mihai Cistelican dovedeste acest adevar.

Despre intimplarea cu Schitul, in care ambasadorul Ion Brad a avut un cuvint greu de spus, se povesteste pe larg in Memoriile unui ambasador, volumul patru.

Episodul cu Athos s-a petrecut in cea de-a doua zi a vizitei lui Ceausescu in Grecia, 27 martie, dupa-amiaza, intre dejunul oferit de premierul grec la hotelul Kings Georges si vizitarea Acropolelor.

Ion Brad surprinde momentul in stilul sau sec:

<Nu mai descriu alte momente ale acestei vizite, ca sa amintesc faptul ca, intorsi la Palatul prezidential, protocolul stabilit in prealabil mai suferea o abatere: Nicolae Ceausescu primea vizita a trei calugari romani de la Muntele Athos. Fusese tot ideea mea si n-a fost rea deloc. Cei trei batrini, trecuti fiecare de 70 de ani, aratau inca palizi, dupa postul indelungat al Pastilor care se apropiau, dar se tineau bine pe picioare, obisnuiti cu drumurile grele de munte. Veniamin Popa, staretul mai putin simpatic de la schitul romanesc Prodromul, era mai subtirel si agil ca o vulpe. Dimitrie Trihenea, originar din partile Sibiului, inalt, drept si bine legat, avea aliura unui oier cu turme bogate. Fusese pina nu demult staretul ales al manastirii "Zografu", reconstruita de Stefan cel Mare. Dar citiva calugari bulgari, razvratiti, incalcind regulile monahale, l-au amenintat ca-l arunca de pe stinci si l-au alungat din post. Acum locuia, impreuna cu un copamintean al sau, la Schitul "Sfintul Ipatie", care tinea de manastirea "Vatopedu" - "micul Paris" al Sfintului Munte.

Al treilea calugar se chema Neofit Negara, basarabean de origine, personajul cel mai dinamic si descurcaret, pe care aveam sa-l cunosc mai bine doar in toamna lui 1976, cind am facut primul pelerinaj la Sfintul Munte.

Pe rind, toti trei, i-au prezentat sefului Statului roman preocuparile si necazurile lor, tinind sa laude - ca sa auda si peretii Palatului - buna lor colaborare cu fratii greci, dar si dorinta de-a primi din Romania "singe proaspat", calugari tineri, sa mai salveze ceva din asezamintele si valorile spirituale romanesti>.

Surprinzatoare, trebuie sa recunoastem, ipostaza asta, a lui Ceausescu: de om binevoitor cu solii de la Athos! Ateismul fostului Conducator e o axioma. Cum de a fost deschis secretarul general al PCR pentru intilnirea cu monahii? Mai mult ca sigur, a facut-o din nationalism. Va fi fost incredintat, probabil, ca existenta asezamintelor romanesti la Athos se inscrie in politica de promovare a intereselor noastre.

Si mai surprinzatoare e urmarea. Povestita astfel de Ion Brad:

<I-au daruit lui Ceausescu o icoana noua - n-aveau voie sa le instraineze pe cele vechi - si citeva obiecte de lemn - un potir, o cutie plina cu smirna si tamiie, cioplite de miinile mesterilor de la Sfintul Munte>.

Ceausescu se revanseaza. Din plin:

<Iar acesta le-a promis sprijinul Cultelor din Romania si ne-a dat, lui Macovescu si mie, sarcina sa ne ocupam de toate aceste chestiuni>.

Desigur, Ion Brad nu-i strain de intreaga tarasenie. In cele cinci volume exista numeroase pagini menite a ne convinge ca el, ca ambasador la Atena, a fixat Athosul in agenda sa de prioritati. Primeste epistole de la calugari, tot mai batrini si mai neputinciosi; trimite pe cineva sa intocmeasca un Raport asupra romanilor de la Sfintul Munte; el insusi calatoreste, in vara lui 1976, ca pelerin, dar si ca ambasador.

Oricit s-ar fi zbatut insa Ion Brad, fara bunavointa lui Ceausescu n-ar fi facut nimic. Ateistul comunist, denuntat de guralivii postdecembristi ca fiind Satana, a salvat prezenta romaneasca la Athos. Ion Brad se refera in cartea sa la Strategia aducerii si la ce s-a intimplat dupa intilnire.

Cele mai multe dintre preocupari vizeaza chemarea din tara a unor calugari tineri, solutie cheie pentru supravietuirea asezamintelor romanesti de pe Sfintul Munte.

Cum grecii pun piedici subtile operatiunii, Ion Brad reproduce o intreaga corespondenta cu Bucurestii pentru ca autoritatile de la Atena sa dea viza celor ce voiau sa vina.

La un timp dupa plecarea lui Ceausescu, ambasadorul expediaza in tara o depesa dedicata Masurilor pentru promovarea intereselor romanesti la Athos. Documentul e repartizat de Vasile Gliga, de la Externe, unor inalti responsabili ai momentului: Emil Bodnaras, viceprim-ministru, avind printre responsabilitati si Cultele, Stefan Andrei, secretar cu probleme internationale al CC al PCR, Gheorghe Nenciu, presedintele Departamentului Cultelor.

Depesa debuteaza cu o referire la Ceausescu. Nu e o procedura de protocol. Exprima un adevar. Ceausescu daduse indicatii sa se rezolve problemele ridicate de cei trei calugari.

<Pentru punerea in aplicare a indicatiilor date de presedintele Nicolae Ceausescu in cursul vizitei la Atena, privind solutionarea unor probleme legate de Muntele Athos, in urma vizitei pe care am facut-o la asezamintele romanesti si a discutiilor avute cu Consiliul de conducere (Kinotita), cu unii egumeni ai manastirilor grecesti, ca si cu reprezentantii oficialitatilor, in special cu Ioannis Vlahos, viceguvernator al Muntelui (care reprezinta interesele politice si consulare ale guvernului grec), transmit urmatoarele propuneri si sugestii>.

Din lungul sir al propunerilor si sugestiilor imi sar in ochi citeva.

Una se refera la personalitatea monahilor alesi sa vina din tara:

<Tinind seama de specificul Muntelui Athos si de dificultatile existente, recomandam ca la selectionarea si trimiterea noilor calugari romani sa se aiba in vedere urmatoarele:

- sa fie sanatosi, sa aiba o pregatire multilaterala, necesara vietii monahale, dar si cultivarii pamintului, punerii in valoare a potentialului economic existent la asezamintele athonite. (Numai la Sf. Ipatie exista 70 de pogoane teren.) Mentionam, de asemenea, ca doi dintre cei patru calugari sositi in ultimul timp la Athos acuza o stare proasta a sanatatii si insista sa se intoarca in tara;

- un numar cit mai mare dintre ei sa fie hirotoniti acasa, pentru a nu depinde de procedurile Athosului, care sint foarte complicate>.

Nu e o precizare la voia intimplarii. Pe linga ajutoare materiale, monahii intervenisera la Ceausescu si intr-o chestiune de viata si de moarte a asezamintelor romanesti de la Sfintul Munte: intinerirea compozitiei.

Dupa razboi, pe fondul tensiunilor dintre Est si Vest, asezamintele noastre nu mai fusesera alimentate cu nou-veniti. Ca si la alte lacasuri romanesti, ramasesera doar batrinii, multi dintre ei atit de neputinciosi incit nu mai puteau nici sa-si ingroape mortii. Chestiunea aducerii unor calugari tineri face obiectul principal al Documentului redactat de Ion Brad.

Chiar din primele rinduri, ea e pusa in termeni extrem de precisi:

<Trimiterea unor calugari din tara

Avind in vedere virsta foarte inaintata a calugarilor romani, starea grava a sanatatii lor (ceea ce va face ca trei sferturi dintre ei sa dispara in curind), problema principala a Muntelui Athos o reprezinta pentru noi trimiterea urgenta a unui numar cit mai mare de calugari tineri, bine pregatiti, sanatosi, destinati sa preia punctele cheie si anume:

la schitul Prodromul, unde este necesar sa se creeze o majoritate noua in vederea schimbarii staretului, care nu mai este fidel promovarii intereselor romanesti; la Provata, unde exista doua case cu importante proprietati, odoare bisericesti, biblioteca etc., cei doi calugari sint grav bolnavi si inaintati in virsta; inlocuirea lor se impune cu maxima urgenta; la Schitul Lacu, la Sf. Ipatie, la Colciu si la alte case romanesti, care au resurse economice importante, ce pot asigura viata calugarilor romani, evitindu-se in acest fel cererile repetate de ajutoare.>

Intinerirea asezamintelor trebuie sa faca fata unei mari probleme: misculatiile autoritatilor grecesti, de care depinde acordarea vizei. Planul de Masuri avanseaza o solutie. Una romaneasca, desigur:

<Ca tactica, socotim necesar ca in cererea de trimitere a primului lot de calugari sa fie cuprins un numar mai mare, pentru a ne servi si ca mijloc de presiune fata de autoritatile elene, care dau viza>.

Daca siretlicul pica, se va apela la un altul: presiunea la nivel inalt:

<Daca autoritatile elene cu care sintem in contact (Ministerul Afacerilor Externe, guvernatorul si viceguvernatorul de la Athos) ne vor face in continuare dificultati in acordarea vizelor pentru calugarii nostri, sintem de parere sa urmam sfatul dat de egumenii unor manastiri grecesti de la Athos, de a ne adresa direct primului ministru C. Karamanlis in aceasta chestiune>.

Schitul Prodromul depinde de Marea Lavra. Planul de Masuri ia in calcul aceasta realitate. Manastirea sefa trebuie imbunata. Pe o cale de sorginte balcanica:

<In vederea crearii unor bune relatii cu conducerea de la manastirea Lavra, de care tine Prodromul, rugam sa se studieze posibilitatea oferirii de catre Patriarhia Romana sau de una dintre mitropolii, a unui nou autoturism ARO pentru aceasta manastire. Conducerea ei ne-a formulat aceasta rugaminte>.

Actiunea lui Ion Brad nu se lasa asteptata in materie de rezultate. Noteaza autorul:

<Primul efect al raportului meu despre problemele Muntelui Athos a fost anuntul transmis prin Iuliu Dobroiu, de la Directia III, ca in citeva zile se vor trimite pentru calugarii romani, cu un camion TIR, cite 500 kg de griu, fasole si paste fainoase, cite 250 kg de zahar si orez, 1000 kg faina, 1000 cutii conserve si 1500 litri gaz, motorina si benzina>.

Dar nu numai atit. Inainte de a pleca la Athos, Ion Brad se putea declara multumit:

<Eram multumit ca reusisem aducerea din tara a primilor calugari tineri si ca obtinusem sume importante in valuta, transmise prin Elvetia, pentru reparatiile de la schitul Prodromul>.

Nu pot incheia fara a-mi aminti un fapt din timpul sederii mele la Prodromu. Ni s-au aratat - mie si lui Horia Alexandrescu - un cartoi legat cu o cruce aurita sub care scria, tot cu litere aurite:

<Album pentru amintiri din partea calatorilor la Schitul Chinovial romanesc Prodromu>.

Printre cei care scrisesera in aceasta carte de onoare se numara si presedintele Emil Constantinescu. Emil Constantinescu e singurul sef de stat roman care a trecut pe la Prodromu. A plecat de la Salonic, cu elicopterul si a aterizat pe helioportul Mini Lavre. De aici pina la Prodromu e cale de un sfert de ora cu masina. Scrie Emil Constantinescu in 27 mai 1997 :

<Ales prin bunatatea lui Dumnezeu si prin vointa oamenilor sa reprezint Romania intr-un moment de cumpana a istoriei sale, prezint omagiul meu cucernicilor calugari de la manastirea Podromu si sfintiei sale Staretul Petroniu pentru rivna crestineasca cu care au pastrat credinta, limba si traditiile neamului nostru, in acest loc sfint al crestinatatii ortodoxe.

Exemplul lor de munca neobosita pentru restaurarea Sfintului Locas, credinta lor sint un stralucit exemplu si indemn pentru poporul roman, chemat sa reconstruiasca tara dupa o jumatate de veac de dictatura comunista - ateista.

Le doresc tuturor sanatate, putere si liniste si daca timpul le va ingadui ii asteptam cu drag in tara noastra regasita in credinta ortodoxa.

Cu cele mai bune ginduri

Emil Constantinescu, Presedintele Romaniei, in vizita la Prodromu

27.05.1997>.

Citind despre poporul roman "chemat sa reconstruiasca tara dupa o jumatate de veac de dictatura comunist - ateista" am suris melancolic.

Sarmanul Emil Constantinescu!

Asa de bine a vrut poporul roman sa reconstruiasca tara dupa anii de ateism incit in 2021 a votat cu amindoua miinile un partid - USRPLUS - care militeaza fatis pentru revenirea anilor de ateism de pe vremea comunismului".

NOTA: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.


Articole asemanatoare