Politic-Social

COMENTARIU: Cum a ajuns Romania moneda de schimb in chestiunea Schengen

COMENTARIU: Cum a ajuns Romania moneda de schimb in chestiunea Schengen

24.11.2022, 18:32 Sursa: mediafax.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.

La fel ca si in valul de reactii fata de Olanda si Suedia, celelalte tari care se opun, acum au aparut apeluri la boicotarea companiilor austriece, comentarii despre profiturile mari facute aici de taietorii de paduri, comerciantii cu petrol sau bancherii austrieci, acuzatiile ca de fapt Austria e cu rusii si de asta pune bete in roate Romaniei, ba chiar indemnuri la nationalizarea firmelor detinute de austrieci.

Explicatia e ca pentru multi romani, aderarea la Schengen pare un capat de drum, un sfarsit al unei povesti limitate strict la dreptul Romaniei de a avea acces acolo unde trebuia sa se afle de mult. Cum a zis fostul ministru Varujan Vosganian, in perioada aderarii la UE, Romaniei i s-a promis ca faza de tranzitie cu MCV si pregatirea pentru spatiul Schengen va fi foarte scurta, dar s-a lungit apoi de la an la an sub diverse pretexte. Privita din unghiul occidentalilor insa, in special al celor mai alarmati de perspectiva unei explozii a migratiei din cauza razboiului din Ucraina si a crizei economice, extinderea spatiului Schengen cu trei tari nu e deloc un capat de drum, ci inca o faza a unui proces riscant de fragilizare a unor granite si asa fragile, ale UE ca intreg si ale fiecarei tari in parte.

Ministrul de interne Lucian Bode spune ca a fost asigurat de omologul sau austriac Gerhard Karner ca "ultimele declaratii pe subiectul Schengen nu sunt indreptate impotriva Romaniei, ci subliniaza nevoia de actiune urgenta in privinta gestionarii provocarilor migrationiste care afecteaza Austria". Karner spunea adevarul, chiar daca doar partial. Pentru Austria, momentul deliberarilor de la Bruxelles pe tema extinderii Schengen a fost un prilej de a forta discutarea de catre Comisia Europeana a chestiunii imigratiei ilegale, inclusiv cea prin ruta Balcanilor de Vest. Conform presei austriece, Karner vrea sa voteze contra aderarii Bulgariei, a Romaniei si a Croatiei la spatiul Schengen daca Comisia Europeana nu va pune problema pe ordinea de zi si nu va gasi o solutie comuna pentru UE.

Ministrul Karner vrea sa faca astfel presiuni asupra Europei, cerand ca liderii UE "sa vina in sfarsit cu propuneri despre cum putem rezolva situatia azilului". Aceeasi linie dura a fost adoptata si de tarile scandinave, in primul rand de Suedia, in timp ce Olanda e clar impotriva, arata publicatii ca Kurier si Meinbezirk, care noteaza ca migrantii care intra in Austria venind din Tunisia, de pilda, calatoresc din ce in ce mai mult cu avionul pe ruta Istanbul-Belgrad-Ungaria, iar de acolo cu trenul sau masina spre vestul si nordul Europei. Anul acesta, pana in octombrie, peste 89.000 de migranti au cerut azil in Austria, in principal afgani, indieni, sirieni si tunisieni, iar Viena a emis aproape 60.000 de avize negative.

Extinzand perspectiva, vedem ca aceeasi chestiune da mari dureri de cap tuturor tarilor occidentale vizate de migranti. Electoratele din Italia si Suedia s-au orientat spre partidele de dreapta exact din cauza crizei migratiei, iar tendinta de favorizare a partidelor cu o linie dura fata de strainii de orice fel (migranti ilegali, import legal de forta de munca, refugiati de razboi) va continua, tinand cont ca si razboiul, si criza economica sunt abia la inceput. La sfarsitul lui octombrie, noul guvern suedez a anuntat o inasprire a politicii de imigratie, urmand sa reduca drastic cota de refugiati care intra in tara de la 5.000 la 900 pe an, sa ia in considerare abolirea sistemului care acorda rezidenta permanenta migrantilor si posibila expulzare in tarile de origine a strainilor care "nu s-au integrat".

Mai departe, e adevarat ca Romania are o pondere mica in afluxul de migranti care folosesc ruta Balcanilor de Vest, numai ca preocuparea vesticilor e ca ruta respectiva tinde sa atraga acum mai multi, in dauna rutelor prin Mediterana, si ca fenomenul se va accentua in timp. Agentia europeana de control al granitelor, Frontex, a raportat la 14 noiembrie ca numarul migrantilor care au intrat ilegal in Europa de anul trecut pana acum a crescut cu 77%, ajungand la cel mai mare nivel din 2016. Ei intra in UE venind nu doar pe ruta Mediteranei, ci si pe uscat, ruta Balcanilor de Vest fiind acum cea mai activa, cu 128.438 de migranti ilegali, in crestere cu 168% fata de anul trecut. Pe ruta Mediteranei Centrale au sosit 85.140 (mai multi cu 59%), pe ruta Mediteranei de Est 35.343 (mai multi cu 122%), in timp ce sosirile prin ruta Mediteranei de Vest si cea vest-africana au scazut fata de anul trecut.

In urma cu cateva saptamani, Romania, Bulgaria si Croatia au fost printre cele noua tari care au acceptat sa primeasca doua treimi dintre cei 234 de migranti adusi in Franta de nava Ocean Viking. Cei primiti sunt numai dintre cei declarati eligibili pentru azil, restul fiind retrimisi in tarile de origine. Acesta e un model pe care Franta si Germania l-ar putea propune esticilor, in special recalcitrantilor ca Ungaria si Polonia, pentru viitoarea politica de azil europeana: asa cum vesticii au acceptat sa preia refugiati ucraineni, chiar cand acestia intrau in UE prin est, la fel si esticii ar urma sa accepte acum sa preia migranti africani si asiatici, chiar cand acestia intra in UE prin vest. Pentru vestici, castigul unui astfel de sistem ar fi ca s-ar mai diminua din riscul ascensiunii la putere a unor partide complet ostile imigratiei, cu politici suveraniste si protectioniste; pentru estici, castigurile ar tine de obtinerea unor posibile fonduri in plus sau, in cazul candidatelor la Schengen, de aprobarea aderarii.

Faptul ca restul tarilor occidentale vizate nu vorbesc asa tare despre asta si nu santajeaza Comisia Europeana cu blocarea extinderii Schengen reflecta pur si simplu doar orientarea progresista si promigratie a conducerii UE, in frunte cu Franta si cu Germania (despre a carei ministra de interne, social-democrata Nancy Faeser, presa austriaca noteaza ca l-a sunat pe Karner in incercarea de a-l aduce la sentimente mai bune). In plus, minimalizarea publica a problemei migratiei face parte din raspunsul UE la razboiul declansat de Rusia, pentru ca orice alarma pe aceasta tema ar insemna o recunoastere a inca unui impas in care se afla UE din cauza razboiului, pe langa criza energiei. Publicatiile americane vorbesc insa deschis despre asta. "Vladimir Putin a creat o noua arma contra Vestului: peste 6 milioane de refugiati ucraineni au cautat un adapost in tari ale UE, iar acum sunt urmati de un nou val din tarile afectate de lipsa de cereale din Ucraina", scria in iulie Foreign Policy.

De asta presedintele Iohannis sugereaza acum corect ca nu-i un capat de tara daca o sa fie o amanare, ca nu-i nicio graba daca aderarea la Schengen n-o sa se decida la Consiliul JAI din 8 decembrie, ci se mai amana cu una sau doua luni. Acesta ar fi un interval rezonabil de negociere pe tema unei decizii privind politica de imigratie a UE, fiindca despre asta e vorba. "Sunt state membre din Uniune care mai au intrebari pentru noi, care mai au intrebari pentru sistemul Schengen", a spus Klaus Iohannis. Sistemul Schengen este intr-adevar problema: din punctul de vedere al unor tari ca Olanda, Austria sau Suedia, existenta insasi a acestei zone n-a facut decat sa mareasca aria de vulnerabilitate a tarilor UE cautate de migranti.

Pana atunci, acuzatiile legate de cat de rai sunt austriecii si vesticii ori cat de slabi sunt romanii fiindca nu pun piciorul in prag o sa continue, tocmai fiindca ele indeparteaza cu succes discutia de ceea ce frige cu adevarat Europa in chestiunea migratiei viitoare. Cel mai interesant a fost Andrei Caramitru, ex-consilier al fostului lider USR, care a promis pe Facebook ca daca Austria nu ne sustine cu Schengen, o sa dea in vileag infractorii financiari din companiile austriece cu afaceri in Romania, care n-o sa poata scapa nicicum, fiindca "Kovesi e la Bruxelles si exista si Interpol pentru chestii de astea". Promisiunea lui a atras o multime de comentatori bucurosi ca, iata, vine si un tip "de la USR" sa reclame niste lucruri care pana acum erau doar specialitatea AUR. I-a comentat pana si un expert din BNR, care insa l-a sfatuit concis: "Nu fi sosoc. Sa dai in capitalul austriac cand iti controleaza atatea industrii e echivalent cu lovitura teslei. Mult mai daunator decat lipsa Schengen".

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.


Articole asemanatoare