×

Economic

Omenirea, in pragul colapsului sistemului bancar. Va fi ca in 1929 sau ca in 2008?

Omenirea, in pragul colapsului sistemului bancar. Va fi ca in 1929 sau ca in 2008?

28.03.2023, 21:30 Sursa: mediafax.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.

Marea depresiune din 1929 a fost provocata de o combinatie de factori, printre care:

o expansiune excesiva a creditului in anii '20, care a alimentat o speculatie bursiera nesustenabila; o prabusire brusca a pietei de actiuni in octombrie 1929, care a erodat averile si increderea investitorilor; o contractie monetara severa din partea Rezervei Federale, care a redus lichiditatea si a crescut dobanzile; o crestere a protectionismului comercial, care a restrictionat schimburile internationale si a amplificat efectele negative ale crizei; o lipsa de interventie guvernamentala adecvata pentru a stimula cererea si a sustine veniturile populatiei.

Criza financiara din 2008 a avut la origine o criza imobiliara in SUA, generata de o crestere artificiala a preturilor locuintelor si de o acordare imprudenta de credite ipotecare subprime, adica destinate persoanelor cu venituri mici sau cu istoric negativ de creditare.

Aceste credite au fost titlurizate si vandute pe pietele financiare globale, raspandind riscul de neplata.

Cand preturile locuintelor au inceput sa scada in 2006-2007, multi debitori au intrat in incapacitate de plata, provocand pierderi masive pentru banci si investitori. Criza s-a extins rapid la alte sectoare financiare, cum ar fi piata creditelor interbancare, piata asigurarilor sau piata fondurilor de investitii.

Criza s-a transformat intr-o recesiune globala, afectand negativ productia, consumul, ocuparea fortei de munca si comertul international

Criza financiara globala ce s-a declansat din 2020, de la pandemia de coronavirus si criza semiconductorilor din 2021, se adanceste pe zi ce trece, iar omenirea se confrunta cu riscul unui colaps al sistemului bancar dupa criza energetica si razboiul din Ucraina. Dupa falimentul unor banci importante din SUA si Europa, panica s-a extins si pe alte piete, provocand retrageri masive de depozite si scaderi dramatice ale actiunilor, potrivit Financial Times.

Una dintre cele mai afectate banci este Credit Suisse, care a pierdut miliarde de dolari din cauza unor investitii riscante si a unor scandaluri de frauda. Banca elvetiana a fost salvata de la faliment de rivala sa, UBS, care a preluat-o in urma unui acord aprobat de Banca Nationala din Elvetia.

In martie 2023, SVB a intrat in faliment dupa ce a pierdut miliarde de dolari din cauza unor investitii riscante si a unor scandaluri de frauda.

Colapsul bancii a provocat o criza de incredere la nivel mondial si a determinat interventia guvernului federal, care a garantat depozitele clientilor si a inchis o alta banca regionala, Signature Bank, care se afla in dificultate.

Totusi, tranzactia va implica concedierea a mii de angajati si restructurarea activitatilor bancii.

Analistii financiari se intreaba daca aceasta salvare va fi suficienta pentru a restabili increderea in sistemul bancar si pentru a evita o criza mai grava decat cea din 1929 sau din 2008.

Potrivit Financial Times, situatia actuala este mult mai complexa si periculoasa, deoarece implica o interconectare globala a pietelor financiare, o vulnerabilitate la socuri externe si o lipsa de coordonare intre autoritatile de reglementare.

Pentru a preveni un colaps al sistemului bancar, expertii recomanda o serie de masuri urgente, cum ar fi: consolidarea fondurilor de garantare a depozitelor bancare, cresterea capitalului bancilor, reducerea expunerii la active toxice, monitorizarea mai atenta a riscurilor si a lichiditatii bancilor, stabilirea unor mecanisme comune de supraveghere si interventie la nivel international.

In acest context, rolul institutiilor financiare internationale, cum ar fi Fondul Monetar International sau Banca Mondiala, este esential pentru a oferi asistenta financiara si tehnica tarilor afectate de criza si pentru a promova reforme structurale care sa stimuleze cresterea economica si stabilitatea financiara.

De asemenea, este nevoie de o cooperare mai stransa intre statele majore ale lumii pentru a coordona politicile macroeconomice si pentru a evita masuri protectioniste sau competitive care ar putea agrava situatia.

Criza financiara globala este o provocare majora pentru omenire, care necesita actiuni rapide si responsabile din partea tuturor actorilor implicati.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.


Articole asemanatoare