Business international

thumbs

Tarile din Balcanii de Vest: cat de departe sunt de Uniunea Europeana si cat de aproape le vrea UE? Serbia, Albania, Kosovo si Macedonia sunt in pragul unui razboi comercial

11.07.2019, 22:00 Sursa: zf.ro

Tarile din Balcanii de Vest sunt pe punctul de a porni un razboi comercial. Iar istoria, chiar si cea recenta, arata cat de greu le este acestor natiuni sa traiasca in pace una cu alta. Au ele loc in UE? Si cat de dispuse sunt statele comunitare sa le accepte?

Albania si Macedonia de Nord au fost recunoscute formal drept state candidate la intrarea in UE, Bosnia si Hertegovina si Kosovo sunt candidate potentiale, in timp ce Serbia si Muntenegru sunt deja in negocieri de aderare. Serbia, Albania, Kosovo si Macedonia de Nord sunt in pragul unui razboi comercial. Regiunea a vazut conflicte mult mai grave.

Saptamana aceasta s-au implinit 24 de ani la masacrul din Srebrenita, Bosnia, cel mai mare genocid din Europa de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si un simbol al urii interetnice. Masacrul de pe podul de la Visegrad, asediul Sarajevo, cel mai lung din istoria militara moderna, atacul de Craciun asupra Kravica, masacrul de la Vukovar, crimele de razboi din Kosovo - atrocitatile au fost multe in razboaiele din timpul destramarii Iugoslaviei. Presedintele Serbiei este Aleksandar Vucic, sef de informatii al lui Slobodan Milosevici, fostul presedinte al Serbiei si Iugoslaviei, condamnat pentru crime impotriva umanitatii.

Aderarea la Uniunea Europeana este pe agenda liderilor din tarile din Balcanii de Vest - Albania, Macedonia de Nord, Bosnia si Hertegovina, Kosovo, Serbia si Muntenegru -, iar largirea fizica a Uniunii, sau doar a influentei acesteia, este un subiect cu care se impauneaza unii dintre liderii din spatiul comunitar. Chestiunea integrarii in UE este adesea folosita de elitele locale pentru a-si consolida propria putere, scrie pentru Deutsche Welle Ivaylo Ditchev, profesor de antropologie culturala la Universitatea din Sofia. Nationalismul agresiv politic a capatat si nuante comerciale.

Serbia, Albania, Kosovo si Macedonia de Nord au ridicat bariere in calea comertului si afacerilor reciproce, scrie Tirana Times. In cel mai recent episod al acestui razboi comercial, Macedonia a decis sa blocheze pestele viu importat din Kosovo. Guvernul de la Skopje a tras la sigur: Macedonia de Nord era una dintre cele mai importante piete pentru vanzarea pestelui viu al producatorilor din Kosovo. Macedonia s-a alaturat astfel Bosniei, Serbiei si Albaniei in grupul membrilor CEFTA care nu respecta acordurile de comert liber cu Kosovo. Importul de peste a fost intrerupt cand acesta inregistra o crestere puternica. Macedonia cere o taxa de 700 de euro pentru fiecare transport de peste viu din Kosovo. Guvernul kosovar, la randul lui, a impus o taxa de 100% pe bunurile din Serbia, tensionand relatiile dintre cele doua state. Oficiali din ambele tabere au promis masuri dure. Presedintele sarb Vucic a declarat ca tara sa va raspunde pe masura provocarii, in timp ce presedintele kosovar Hashim Thaci a spus ca "vrem sa clarificam o data pentru totdeauna raportul nostru ca stat cu Serbia, ceea ce nu poate fi obtinut decat printr-un dialog care are un program clar, obiective precise, garantii si sprijin international, din partea SUA si in primul rand din partea UE". El a subliniat ca ultimele evenimente nu ajuta mersul in aceasta directie. Serbia si alte cateva state UE nu recunosc Kosovo ca stat independent. In unele zone din Kosovo se simte lipsa acuta a produselor sarbesti, de la lapte la detergenti. Premierul Ramush Haradinaj a declarat ca Belgradul intentioneaza sa retraga bunuri pentru a produce o catastrofa umanitara. Parcursul european al Balcanilor de Vest nu este blocat doar de probleme interne ale regiunii.

Romania, ocupand presedintia Consiliului Uniunii Europene, a facut o prioritate din parcursul european al statelor din Balcanii de Vest. La fel va face si Croatia cand va prelua presedintia pentru perioada ianuarie - iunie 2020. Guvernul de la Sofia se prezinta ca un campion al Balcanilor de Vest si cu toate acestea un incident marunt l-a facut pe vicepremierul nationalist si ministru al apararii Krasimir Karakachanov sa ameninte cu blocarea aderarii la UE a Macedoniei de Nord. Motivul? Guvernul de la Skopje nu recunoaste ca Gotse Delcev, unul din eroii revolutionari de la sfarsitul secolului XIX, a fost bulgar. O comisie comuna ar trebui sa rezolve problema istorica. In acest caz, nu comertul si nici proiectele internationale, investitiile sau siguranta stau in calea procesului de aderare la UE, ci apartenenta la o natiune a unei personalitati istorice. De aceea nu este de mirare ca Sofia si Skopje, aflate la doar 245 de kilometri distanta una de alta, nu sunt legate prin linii de cale ferata. In timpul disputei, nationalistii bulgari au laudat eroismul grecilor, spunand ca acestia si-au aparat interesul national fortand Skopje sa schimbe numele tarii si sa renunte la toate pretentiile istorice.

Problemele sunt mai mari in inima Balcanilor. In Bosnia exista un adevarat apartheid. Acolo sunt trei principale comunitati etnice: bosniacii de origine musulmana, sarbii ortodocsi si croatii catolici.

In scoli se tin lectii de istorie diferite. Pentru elitele balcanice, integrarea in UE pare mai degraba un instrument pentru consolidarea puterii. Pentru ele, opozitia fata de tara vecina este o cale de a compensa lipsa identitatii de clasa traditionale, a ideologiilor consistente si a politicilor independente. Elitele din Balcani nu au vreun interes real in a renunta la granite. Din contra, cele mai multe afaceri se bazeaza pe sprijinul national si pe protectionism.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.

Articole asemanatoare