Banci si asigurari

thumbs

BNR: Tabloul economic global a inceput sa se degradeze accelerat la mijlocul trimestrului I. Adoptarea unui pachet consistent de masuri de politica monetara este de natura sa contribuie la redresarea rapida a economiei Romaniei ulterior contractiei provocate de pandemie

27.03.2020, 16:05 Sursa: zf.ro

Tabloul economic global a inceput sa se degradeze accelerat la mijlocul trimestrului I, in conditiile cresterii rapide a impactului advers exercitat asupra productiei si a lanturilor globale de aprovizionare, dar si asupra cererii, de pandemia de coronavirus, impreuna cu masurile aplicate in numeroase tari in scopul limitarii extinderii acesteia, de natura sa faca probabila, potrivit evolutiilor recente, intrarea in recesiune a economiei zonei euro si a celei globale in perspectiva apropiata, se arata in minuta sedintei de politica monetara a BNR, publicata vineri.

Potrivit membrilor COnsiliului de Adminsitratie al bancii, acestea au antrenat o deteriorare brusca a sentimentului pe piata financiara internationala si cresterea la cote extreme a volatilitatii preturilor tuturor claselor principale de active.

In aceste conditii, guverne din numeroase tari, precum si institutii si organisme europene si internationale au initiat/anuntat masuri si programe de natura fiscal-bugetara cu caracter extraordinar, menite sa atenueze impactul economic al pandemiei.

Totodata, inclusiv pentru a calma turbulentele de pe pietele financiare, bancile centrale majore dar si cele din economiile emergente, inclusiv din regiune, au schimbat abrupt sau au accentuat cursul politicii monetare, adoptand, si in regim de urgenta, masuri de relaxare a conduitei acesteia si de ameliorare a conditiilor de finantare a economiei.

In ceea ce priveste situatia din ROmania, in contextul exacerbarii volatilitatii pe piata financiara internationala, principalele cotatii ROBOR de pe piata monetara interna si-au intrerupt tendinta usor descrescatoare manifestata in primele doua luni ale trimestrului I, consemnand apoi, in a doua decada a lunii martie, o crestere relativ abrupta.

La randul lor, randamentele titlurilor de stat in lei au cunoscut ajustari ascendente semnificative, indeosebi pe maturitatile mai lungi, inclusiv in conditiile deteriorarii lichiditatii pe segmentul secundar al pietei - fenomen observat si in plan regional.

Si cursul de schimb leu/euro s-a inscris la jumatatea lunii februarie pe o traiectorie crescatoare, considerabil mai temperata insa decat cea evidentiata in cazul ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune.

In acelasi timp, evaluarile preliminare realizate de BNR in contextul actual deosebit de fluid au aratat ca fiind posibila continuarea scaderii ratei anuale a inflatiei in perspectiva apropiata, pe o traiectorie chiar usor mai joasa decat cea prognozata in februarie, pe fondul declinului amplu al pretului petrolului.

Totodata, oprirea accelerata a tot mai multe activitati economice, incepand cu a doua jumatate a lunii martie, in efortul de limitare a raspandirii epidemiei COVID-19, precum si restrangerea progresiva a cererii de consum faceau probabila o franare puternica a cresterii economice in trimestrul I, urmata de o contractie in termeni trimestriali, implicand o schimbare radicala de curs a economiei romanesti in primul semestru al anului, de natura sa induca riscuri in sens descendent la adresa perspectivei inflatiei pe orizontul mai indepartat de timp.

Pe deasupra, balanta riscurilor la adresa evaluarilor preliminare privind cresterea economica, decurgand din incertitudinile deosebit de mari asociate acestora, era puternic inclinata in sens descendent.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis pe 20 martie reducerea ratei dobanzii de politica monetara de la 2,50 la suta, la 2,00 la suta, precum si ingustarea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ᅡ0,5 puncte procentuale de la ᅡ1 punct procentual, implicand mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la suta si scaderea ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2,50 la suta, de la 3,50 la suta.

In acelasi timp, CA al BNR a convenit ca in caz de nevoie si in functie de evolutiile specifice, sa recurga si la reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei, respectiv pentru cele in valuta ale institutiilor de credit.

Cititi textul integral al minutei:

In data de 20 martie 2020, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei s-a intrunit intr-o sedinta de urgenta. La sedinta au fost prezenti urmatorii membri: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Florin Georgescu, vicepresedinte al Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Eugen Nicolaescu, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Csaba Balint, membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administratie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administratie; Dan-Radu Rusanu, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administratie.

In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat deciziile de politica monetara in baza unui raport referitor la evolutiile macroeconomice si financiare recente si anticipate pe termen scurt, precum si a unui material privind deciziile de politica monetara adoptate in regim de urgenta de bancile centrale din Europa Centrala si de Est, dar si a altor informatii interne si externe disponibile.

Datele analizate au aratat ca rata anuala a inflatiei a scazut alert in primele doua luni ale anului curent si a revenit astfel in jumatatea superioara a intervalului tintei, coborand in ianuarie la 3,6 la suta, de la 4,04 la suta in decembrie 2019, iar in februarie la 3,05 la suta, in linie cu previziunile. Corectia descendenta a venit aproape integral din scaderi de dinamica pe segmentele combustibili si LFO, si intr-o mult mai mica masura din descresteri ale variatiei preturilor produselor din tutun si a preturilor administrate, evolutii atribuibile in principal unor efecte de baza si influentelor eliminarii supraaccizei la carburanti si ale declinului neanticipat al cotatiei petrolului.

O contributie minora, si inferioara asteptarilor, a fost adusa si de inflatia de baza, in conditiile in care rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a prelungit ascensiunea in ianuarie, contrar previziunilor - urcand la 3,74 la suta, de la 3,66 la suta in decembrie 2019 - si a scazut in februarie la 3,60 la suta, inclusiv pe fondul unor efecte de baza dezinflationiste, continuand, prin urmare sa indice presiuni inflationiste semnificative pe partea cererii si a costurilor salariale.

In acelasi timp, cresterea economica s-a reaccelerat mult peste asteptari in trimestrul IV 2019 - la 4,3 la suta, de la 3,0 la suta in trimestrul III -, inclusiv in termeni trimestriali, facand probabila o marire mai pronuntata a excedentului de cerere agregata decat cea anticipata. Totodata, contrar previziunilor, consumul gospodariilor populatiei a redevenit in acest interval principalul motor al expansiunii economice, urmat la ceva distanta ca aport de forᅡmarea bruta de capital fix si apoi de consumul administratiei publice, a carui contributie s-a majorat considerabil - atingand un maxim al perioadei post-trimestrul III 2008 -, in conditiile cresterii deficitului bugetar la finalul anului mult peste limita de 3 la suta din PIB prevazuta de Pactul de stabilitate si crestere. Exportul net si-a diminuat insa vizibil aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul incetinirii mai pregnante a cresterii importurilor, in raport cu cea evidentiata in cazul exporturilor de bunuri si servicii, regasita si in temperarea consistenta a cresterii anuale a soldului negativ al balantei comerciale. Deficitul de cont curent si-a atenuat insa doar foarte usor dinamica anuala, iar gradul de acoperire a acestuia cu ISD si transferuri de capital si-a prelungit tendinta descendenta.

Pe ansamblul anului 2019, avansul economic a ramas astfel deosebit de solid, incetinind doar usor fata de anul precedent - la 4,1 la suta, de la 4,4 la suta -, in contextul temperarii ritmului consumului privat si al majorarii contributiei negative a exportului net, dar si al redinamizarii puternice a formarii brute de capital fix si al accelerarii semnificative a cresterii consumul administratiei publice. Ponderea deficitului de cont curent in PIB s-a majorat in 2019 la 4,7 la suta, de la 4,4 la suta in anul anterior, iar gradul de acoperire a acestuia cu ISD si transferuri de capital s-a redus usor, la circa 78 la suta, de la 83 la suta in 2018.

In acelasi timp, cele mai recente date cu frecventa lunara - aferente lunii ianuarie 2020 - continuau sa sugereze o crestere robusta a economiei in primul trimestru al anului curent, sustinuta atat de consumul privat, cat mai cu seama de cererea de investitii. Indicative erau dinamizarea puternica in termeni anuali a vanzarilor cu amaᅡnuntul si a serviciilor prestate populatiei, precum si reintensificarea semnificativa a activitatii in constructii si temperarea declinului proᅡductiei industriale, alaturi de accelerarea cresterii comenzilor noi in industria prelucratoare, dar si a exporturilor si importurilor de bunuri si servicii, in conditiile relativei stabilizari a economiei europene si a celei globale. Si procesul de creditare a ramas viguros, dinamica anuala a creditelor noi atingand in prima luna a anului un maxim al perioadei post-octombrie 2015.

Tabloul economic global a inceput insa sa se degradeze accelerat la mijlocul trimestrului I, iar incertitudinile asociate au sporit substantial, in conditiile cresterii rapide a impactului advers exercitat asupra productiei si a lanturilor globale de aprovizionare, dar si asupra cererii, de pandemia de coronavirus, impreuna cu masurile aplicate in numeroase tari in scopul limitarii extinderii acesteia, de natura sa faca probabila, potrivit evolutiilor recente, intrarea in recesiune a economiei zonei euro si a celei globale in perspectiva apropiata.

Acestea au antrenat o deteriorare brusca a sentimentului pe piata financiara internationala si cresterea la cote extreme a volatilitatii preturilor tuturor claselor principale de active. In contextul unui sell-off generalizat, inclusiv pietele de obligatiuni din economiile avansate au fost afectate episodic de tensiuni crescute si de scaderea lichiditatii, in timp ce pietele financiare din economiile emergente au suferit iesiri substantiale de capital. Totodata, cotatiile internationale ale petrolului si preturile altor materii prime au consemnat scaderi ample.

In aceste conditii, guverne din numeroase tari, precum si institutii si organisme europene si internationale au initiat/anuntat masuri si programe de natura fiscal-bugetara cu caracter extraordinar, menite sa atenueze impactul economic al pandemiei. Totodata, inclusiv pentru a calma turbulentele de pe pietele financiare, bancile centrale majore dar si cele din economiile emergente, inclusiv din regiune, au schimbat abrupt sau au accentuat cursul politicii monetare, adoptand, si in regim de urgenta, masuri de relaxare a conduitei acesteia si de ameliorare a conditiilor de finantare a economiei. Astfel, Federal Reserve a redus in doi pasi, cu 150 de puncte de baza, intervalul tinta al federal funds rate , pana la 0-0,25 la suta, a reinitiat cumparari de active financiare si a sporit volumul lichiditatii injectate in sistemul financiar prin operatiuni reversibile, reducand totodata la zero rata rezervelor minime obligatorii. BCE a adoptat in cadrul a doua sedinte masuri vizand majorarea considerabila a volumului achizitiilor de active financiare, suplimentarea operatiunilor de refinantare pe termen mai lung si derularea operatiunilor tintite de refinantare in conditii mai avantajoase. In regiune, Banca Nationala a Cehiei a redus rata dobanzii de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale si a decis cresterea preventiva a frecventei operatiunilor repo destinate furnizarii de lichiditate introduse si utilizate activ in criza financiara din 2008. Banca Nationala a Poloniei a adoptat un set chiar mai amplu de masuri. Pe langa reducerea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale si ingustarea complementara a amplitudinii coridorului ratelor dobanzilor la facilitatile permanente, acesta a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operatiuni repo destinate furnizarii de lichiditate institutiilor de credit, efectuarea de cumparari de obligatiuni de stat pe piata secundara, precum si refinantarea creditelor noi acordate de institutiile de credit sectorului nefinanciar.

In contextul exacerbarii volatilitatii pe piata financiara internationala, principalele cotatii ROBOR de pe piata monetara interna si-au intrerupt tendinta usor descrescatoare manifestata in primele doua luni ale trimestrului I, consemnand apoi, in a doua decada a lunii martie, o crestere relativ abrupta. La randul lor, randamentele titlurilor de stat in lei au cunoscut ajustari ascendente semnificative, indeosebi pe maturitatile mai lungi, inclusiv in conditiile deteriorarii lichiditatii pe segmentul secundar al pietei - fenomen observat si in plan regional. Si cursul de schimb leu/euro s-a inscris la jumatatea lunii februarie pe o traiectorie crescatoare, considerabil mai temperata insa decat cea evidentiata in cazul ratelor de schimb ale celorlalte monede din regiune.

In acelasi timp, evaluarile preliminare realizate in contextul actual deosebit de fluid au aratat ca fiind posibila continuarea scaderii ratei anuale a inflatiei in perspectiva apropiata, pe o traiectorie chiar usor mai joasa decat cea prognozata in februarie, pe fondul declinului amplu al pretului petrolului. Totodata, oprirea accelerata a tot mai multe activitati economice, incepand cu a doua jumatate a lunii martie, in efortul de limitare a raspandirii epidemiei COVID-19, precum si restrangerea progresiva a cererii de consum faceau probabila o franare puternica a cresterii economice in trimestrul I, urmata de o contractie in termeni trimestriali, implicand o schimbare radicala de curs a economiei romanesti in primul semestru al anului, de natura sa induca riscuri in sens descendent la adresa perspectivei inflatiei pe orizontul mai indepartat de timp. Pe deasupra, balanta riscurilor la adresa evaluarilor preliminare privind cresterea economica, decurgand din incertitudinile deosebit de mari asociate acestora, era puternic inclinata in sens descendent.

Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca acest context reclama si justifica o reactie imediata si hotarata a politicii monetare, in scopul atenuarii impactului economic al pandemiei de coronavirus, complementar masurilor de prima linie adoptate in domeniul sanitar si in cel fiscal-bugetar, avand in vedere inclusiv spatiul relativ mai restrans de care dispune politica fiscala pentru a aplica masuri de sprijinire a firmelor si populatiei in actuala conjunctura. O reactie prompta si bine calibrata - inclusiv din perspectiva instrumentelor de politica monetara utilizate -, s-a considerat a fi necesara si pentru asigurarea si consolidarea lichiditatii in sistemul bancar, in vederea functionarii fluente a pietei monetare si a altor segmente ale pietei financiare, precum si a finantarii in bune conditii a economiei reale si a sectorului bugetar. Membrii Consiliului au convenit ca adoptarea in actualul context a unui pachet consistent de masuri de politica monetara este de natura sa contribuie la redresarea rapida a economiei ulterior contractiei provocate de pandemia de coronavirus, implicit la asigurarea stabilitatii preturilor pe termen mediu corespunzator tintei de inflatie de 2,5 la suta ᅡ1 punct procentual, in conditii de protejare a stabilitatii financiare.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate reducerea ratei dobanzii de politica monetara de la 2,50 la suta, la 2,00 la suta, precum si ingustarea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la ᅡ0,5 puncte procentuale de la ᅡ1 punct procentual, implicand mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la suta si scaderea ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 2,50 la suta, de la 3,50 la suta. Totodata, Consiliul de administratie al BNR a hotarat in unanimitate efectuarea de operatiuni repo in vederea furnizarii de lichiditate institutiilor de credit, precum si cumpararea de titluri de stat in lei de pe piata secundara.

In acelasi timp, Consiliul de administratie al BNR a convenit ca in caz de nevoie si in functie de evolutiile specifice, sa recurga si la reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei, respectiv pentru cele in valuta ale institutiilor de credit.

Totodata, avand in vedere gradul ridicat de incertitudine ce caracterizeaza evolutiile economice si financiare, Consiliul de administratie al BNR a hotarat suspendarea calendarului sedintelor de politica monetara anuntat anterior, urmand ca acestea sa aiba loc, pe o perioada nedeterminata, ori de cate ori e nevoie.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.

Articole asemanatoare