Banci si asigurari

thumbs

Primele evaluari ale impactului economic al pandemiei de COVID-19 in Europa nu sunt incurajatoare, dar nici clare. Istoria arata ca cicatricele unor astfel de crize sunt vizibile timp de decenii

01.04.2020, 00:08 Sursa: zf.ro

Cat de lunga va fi recesiunea, ce forma va avea criza economica? De "V", adica va urma o revenire rapida, de "U", cu o relansare mai inceata, de "L", cea mai temuta? Turbulentele economice fara precedent create de pandemia de COVID-19 au pus institutiile de prognoza serios la lucru. Rezultatele pentru Europa sunt, deocamdata, numai de rau.

Colapsul economic cauzat de pandemia de COVID-19 este asteptat sa fie mai puternic decat Marea Recesiune din 2009, se arata intr-un document al Comisiei Europene nepublicat inca, dar vazut de EURACTIV. Analiza nu contine cifre, dar se stie insa ca PIB-ul Uniunii Europene a scazut cu 4,3% in 2009. Alte prognoze incearca sa redea o imagine mai precisa a crizei.

Economistii de la Deutsche Bank, cea mai mare banca din Germania, estimeaza ca zona euro se indreapta spre o contractie de 11,4% a PIB-ului in al doilea trimestru din 2020. Ei mai cred ca recuperarea, daca restrictiile sunt domolite in a doua jumatate a acestui an, va fi sub forma unei reveniri "graduale" la vremurile de dinainte de criza. Ritmul va depinde de cat de "vindecabile" sunt ranile din economie. Alti analisti arata ca probabilitatea ca relansarea sa aiba forma de "V", de "U" sau de "L" va fi influentata de magnitudinea raspunsului institutiilor de stat si internationale, dar si de durata efectelor masurilor de izolare asupra comportamentului uman. FMI, cea mai cunoscuta institutie financiara internationala, si poate si cea mai hulita, a calculat ca statele UE pierd 3% din PIB in fiecare luna de lupta cu coronavirusul care provoaca COVID-19 si ca turbulentele vor provoca "o recesiune profunda in Europa", scrie EUobserver. Insa "determinarea liderilor din zona euro pentru a face tot ce trebuie pentru a stabiliza euro nu trebuie subestimata", a spus directorul pentru Europa al FMI Poul Thomsen. El s-a referit la planurile UE de a relaxa disciplina fiscala si de a debloca un fond financiar anticriza.

Aceste planuri pun in conflict direct statele sudice, care vor cheltuieli mai mari din partea UE, desi ele au bugetele predispuse la deficit, si statele nordice excedentare, adepte ale rigorii bugetare. In marile economii europene, serviciile nonesentiale inchise prin decret guvernamental reprezinta circa o treime din productie, a explicat Thomsen. Insa in actualul stadiu al crizei principala preocupare a FMI sunt mai degraba economiile mici din jurul UE. Cu exceptia Rusiei si Turciei, care nu privesc cu ochi buni FMI, cea mai mare parte a economiilor emergente noi non UE ale Europei Centrale si de Est au cerut deja ajutoare de urgenta prin intermediul mecanismului de sprijin financiar rapid al institutiei financiare. Aceste state se alatura unui grup de peste 70 de economii membre ale FMI din intreaga lume.

Sefa FMI, bulgaroaica Kristalina Georgieva, a spus ca va fi nevoie de cheltuieli masive pentru ajutarea natiunilor in curs de dezvoltare, avertizand ca "este clar ca am intrat intr-o recesiune".

Dintre economiile mari europene, cea care influenteaza cel mai mult soarta Europei este cea germana. Pentru aceasta, Consiliul German al Expertilor Economici estimeaza o scadere de pana la -5,4% anul acesta daca restrictiile nu sunt ridicate pana la jumatatea lunii mai. Raportul economistilor arata ca intrarea in recesiune este "inevitabila". Scaderea de -5,4% este cu putin sub cea din 2009. Daca restrictiile sunt ridicate pana la jumatatea lunii mai, scaderea economica va fi de "doar" -2,8%, ceea ce pentru o economie mare cum este cea a Germaniei inseamna foarte mult. ¬

Si Franta "va intra in recesiune anul acesta", a avertizat cu ceva timp in urma ministrul francez al economiei Bruno Le Maire. Tara, a doua economie ca marime din zona euro, dupa Germania, s-a autoblocat pe 17 martie, cu activitatea redusa la minimum si cu toate sectoarele concentrate pe lupta cu pandemia.

Masuri similare au fost luate de majoritatea statelor din UE. "Luand in considerare amploarea intreruperilor de pe partea de furnizare a capacitatii de productie a tarilor si din lanturile valorice globale, intra si extra-UE, nu ne hazardam spunand ca ne putem astepta ca aceasta criza sa fie mai profunda decat Marea Recesiune din 2009", se arata in documentul Comisiei Europene vazut de EURACTIV. Analiza a remarcat ca impactul economic principal s-a schimbat de la perturbari in lanturile internationale de aprovizionare, evidente cand criza avea la baza turbulentele din China, la suspendarea activitatilor economice neesentiale in tari din intreaga lume, mai ales din Europa. Aceste efecte asupra cererii, atat in UE cat si in afara blocului comunitar, lovesc gradual, transportul, turismul, hotelurile si serviciile de catering fiind printre primele afectate. Cum situatia nu este asteptata sa se imbunatateasca in viitorul apropiat, o revenire rapida (in forma de "V") nu mai este luata in considerare.

"Evolutiile recente arata ca aceasta criza se transforma intr-o criza severa a cererii globale. Acum ca facilitatile de productie din China se apropie de o situatie de genul <> indicatorii internationali ai activitatilor economice nu se intorc la nivelurile anterioare", arata documentul citat.

In plus, Comisia avertizeaza ca raspandirea coronavirusului in SUA, tara cu cel mai mare numar de cazuri, va prelungi probabil impactul crizei in timp, posibil pana in vara.

Apoi, este posibil sa apara socuri secundare. "Impactul unui al doilea val de efecte care poate fi produs de incertitudini si pierderi financiare nu poate fi estimat in acest stadiu." Pagubele sunt asteptate sa treaca din economia reala in sectorul financiar. Pentru a amortiza socurile, guvernele ar trebui sa adopte masuri suplimentare in viitorul apropiat. Printre aceste masuri, Comisia mentioneaza nationalizarea companiilor din sectoarele vitale, un pas "ce ar putea fi necesar", cel putin temporar. CE atentioneaza insa asupra salvarii companiilor impovarate pana la refuz de "credite nerentabile".

In evaluarea impactului actualei crize, dupa cum remarca Financial Times, istoria poate oferi cateva indicii, dar acestea nu sunt intotdeauna imbucuratoare. Spre exemplu, un studiu al Federal Reserve of San Francisco a examinat impacturile economice pe termen lung ale unui numar de 12 pandemii incepand cu secolul al XIV-lea. Concluzia este ca distrugerea de capital si de la nivelul fortei de munca sugereaza ca "valurile secundare de efecte macroeconomice ale pandemiilor persista circa 40 de ani". Insa societatea si tehnologia au mai evoluat de atunci.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.

Articole asemanatoare