￢ Deficitele Romaniei sunt o vulnerabilitate pentru economie, dar finantele tarii sunt stabile, datoria publica este redusa si sistemul bancar este robust ￢ Atuurile tarii sunt o datorie publica mica, finante stabile si un sistem bancar solid.
Executivul Comisiei Europene a publicat raportul de tara pentru 2023, care constata ca economia a crescut bine in 2022 (cu 4,7%), dar estimeaza ca aceasta crestere nu va mai fi atat de puternica pe viitor. Prognoza de crestere a Comisiei ramane insa una increzatoare, un avans de 3,2% al economiei in acest an. Este o crestere care, daca s-ar materializa, ar fi buna, avand in vedere ce se intampla in jur. Joi, Institutul de Statistica al Germaniei a anuntat ca tara nu a evitat recesiunea tehnica - o scadere mica, e adevarat, a economiei pentru doua trimestre consecutiv - un minus de 0,3% in T1/2023 si unul de 0,5% in T4/2022. Si economia SUA anticipeaza o recesiune tehnica, dar economia Romaniei este strans legata de economia europeana, spre care exporta 70% din produsele sale. Insa evolutia economiei americane influenteaza piata europeana si, pe cale de consecinta, si pe cea a Romaniei.
Inflatia este cea care a dus Germania in recesiune tehnica, pentru ca consumul a scazut cu 1,5% in T1/2023 si atunci, fireste, neavand cerere ca in anii buni, companiile au produs mai putin.
In Romania, consumul s-a temperat si el, de la o crestere cu doua cifre la una de 2-3%, tot ca urmare a inflatiei, o inflatie greu de stapanit.
Ea va scadea de la 16% anul trecut la una de sub 10% in acest an, dar inflatia mai mica nu inseamna ca pretul unei sticle de lapte revine la nivelul de acum un an, ci doar ca pretul creste, dar creste mai putin decat acum cateva luni.
"Credem ca inflatia va fi undeva la 7-8% in acest an", spune Adrian Codirlasu, vicepresedinte al CFA Romania. Insa asta daca nu apar evenimente neprevazute: "Blocarea cerealelor ucrainene (patrunderea lor pe piata romaneasca - n. red.) a fost un scenariu inflationist - a afectat si afecteaza inflatia". Este simplu: cand oferta este mare, pretul scade. Nu doar oamenii au nevoie de cereale, au si vacile si porcii din ferme. Asa ca o oferta mai mica creste pretul produselor si, in final, pretul la raft - iata inflatia.
Romania va continua sa inregistreze crestere economica, dar va continua cu deficite mari, spune raportul de tara al Comisiei. Deficitul bugetar ar urma sa fie in acest an de 4,7% din PIB si de 4,4% din PIB in 2024, deci nu va iesi din procedura de deficit excesiv (sub 3% din PIB), asa cum s-a angajat guvernul Romaniei, crede Comisia.
Executivul european mai spune ca deficitul de cont curent este prea mare si ca leul este supraevaluat.
Deficitul de cont curent al Romaniei a crescut in ultimii an si a ajuns la 9,3% din PIB, in 2022, in crestere de la 7,2% din PIB in 2021, fapt ce poate pune in dificultate capacitatea tarii de a se imprumuta de pe pietele externe. Adrian Codirlasu admite ca leul este supraevaluat, dar cu nuante: "Este doar usor supraevaluat". Leul s-a apreciat fata de euro cu 6%, in ultima vreme, deci nu poti vorbi de cine stie ce "supraevaluare". In aceeasi vreme, deficitul de cont curent de 9,3% din PIB, anul trecut, este foarte mare. Si sa nu uitam ca anul trecut au intrat in Romania multi bani din fonduri UE (peste 10 mld. euro - n. red.), iar in acest an ei vor fi mai putini in lipsa "reformelor" cerute de Comisie. Si atunci este posibil ca deficitul de cont sa nu scada potrivit asteptarilor autoritatilor de la Bucuresti.
"Contul curent al Romaniei continua sa reflecte deficitul bugetar semnificativ care a ajuns la 6,2% din PIB in 2022 (5,7% din PIB, dupa datele Ministerului roman al Finantelor - n. red.)".
Comertul exterior nu merge nici el bine, deficitul comercial este prea mare si este compensat doar partial de excedentul inregistrat la servicii, potrivit sursei citate: "In urmatorii doi ani, deficitul de cont curent este de asteptat sa se amelioreaza doar marginal, pana la aproximativ 8% din PIB".
Romania este, totusi, intr-o situatie nu nemaipomenita, dar buna: socul de pe pietele de energie se diminueaza, finantele tarii sunt stabile, datoria publica este redusa (50% din PIB - n. red.), sistemul bancar este robust. Pericolul ar putea veni dintr-o volatilitate globala iar deficitele mari obliga guvernul sa se imprumute de pe pietele externe si aceasta este o vulnerabilitate la socuri. De aceea administratia trebuie sa-si reduca deficitele pentru a se putea apara de volatilitatea care poate aparea in piete, potrivit raportului citat.
