Eveniment

Romania viitorului nu e doar o tema de campanie, ci o ecuatie demografica tot mai presanta. Pana in 2040, tara ar putea pierde milioane de locuitori, iar structura populatiei s-ar putea schimba radical. Nu e un scenariu inevitabil, ci unul care depinde de alegerile pe care le facem azi - in educatie, migratie, politici sociale si investitii in oameni. Tocmai de aceea, BUSINESS Magazin propune cateva ipoteze pentru cum ar putea arata Romania peste 15 ani, pornind de la realitatile demografice actuale si de la viziunile celor care studiaza aceste fenomene in profunzime.

In timp ce candidatii la alegerile prezidentiale din 2025 promit o Romanie "mai buna pentru toti", realitatea statistica proiectata pentru 2040 spune o poveste diferita - una in care "toti" inseamna cu 1 pana la peste 2 milioane de oameni mai putini.

Romania se micsoreaza, imbatraneste, se fragmenteaza geografic si economic, iar decalajul dintre centrele mari si regiunile sarace risca sa devina ireversibil. Dincolo de buletinele de vot si strategiile pe termen scurt, tara are nevoie de un plan pentru un viitor in care forta de munca activa va fi subtiata, comunitatile rurale se vor goli, iar sistemele de sanatate si pensii vor fi puse sub o presiune uriasa. Cine va munci? Cine va consuma? Cine va avea grija? Romania anului 2040 nu este un scenariu indepartat - este rezultatul direct al deciziilor (sau indeciziilor) luate acum. Teoretic, astazi suntem 21,05 milioane de locuitori, potrivit estimarilor Institutului National de Statistica (INS) pentru anul 2024, pe baza adresei de domiciliu. In realitate, insa, numarul celor care traiesc efectiv in Romania este probabil mult mai mic si se plaseaza in jur de 19 milioane de locuitori, potrivit ultimului recensamant, sau chiar mai putin, daca luam in calcul migratia temporara si permanenta, precum si scaderea accelerata a natalitatii. Datele INS arata o pierdere medie anuala de aproximativ 100.000 de persoane - un ritm care, desi pare abstract, inseamna disparitia unui oras de marimea Buzaului sau a cate doua Giurgiu in fiecare an. In perioade exceptionale, cum a fost pandemia, declinul a depasit chiar si 130.000 de persoane anual. Daca acest trend se mentine - si toate semnalele indica faptul ca nu va fi inversat prea curand - Romania ar ajunge la circa 17 milioane de locuitori pana in 2040. Proiectiile ONU merg chiar mai departe. In estimarea lor intermediara (World Population Prospects), Romania va ajunge la aproximativ 17 milioane de oameni pana in 2040, iar pana in 2100, chiar la 13,8 milioane de locuitori, o scadere de peste 30% fata de nivelul actual. Cati suntem cu adevarat, in lipsa unor alte modalitati de raportare, nu stim. Insa scaderea este o certitudine - si nu doar numerica. Structura populatiei se modifica dramatic: populatia in varsta de peste 65 de ani va reprezenta aproape o treime din total, in timp ce tinerii sub 15 ani vor ramane sub 15%. Este o rasturnare completa a piramidei demografice si o provocare pentru orice model economic si social. Intr-un astfel de context, devine clar ca Romania nu isi permite sa trateze problema demografica ca pe o statistica de fundal. Este o urgenta nationala cu impact asupra fiecarui sector - de la educatie si sanatate la piata muncii, locuire si aparare.

Ce asteapta oamenii de la viitorul presedinte in fata declinului demografic?

Intr-o tara care imbatraneste accelerat si pierde anual circa 100.000 de locuitori, publicul BUSINESS Magazin pare sa vada viitorul presedinte al Romaniei mai degraba ca pe un parinte protector decat ca pe un arhitect al migratiei. Rezultatele sondajului derulat de BUSINESS Magazin pe LinkedIn arata ca 69% dintre respondenti cred ca sprijinul pentru natalitate ar trebui sa fie prioritatea #1 in fata declinului demografic. Cu alte cuvinte, romanii isi doresc solutii acasa. Ideea ca Romania trebuie "sa-si nasca viitorul" in interiorul granitelor e dominanta, chiar daca, asa cum explica expertii, cresterea natalitatii e dificila fara politici sociale consistente si predictibile. Mult mai putin sustinute au fost optiunile alternative: adaptarea la o populatie redusa (17%) si stimulentele pentru diaspora (9%). Forta de munca din afara tarii - desi esentiala in multe scenarii realiste - a fost aleasa de doar 5% dintre respondenti, semn ca ideea imigratiei ramane, pentru majoritatea, fie abstracta, fie inconfortabila.

Tara care se micsoreaza

Romania pierde, anual, aproape 100.000 de oameni doar prin scadere naturala - un milion de locuitori in fiecare deceniu, intr-un ritm care, in absenta unor interventii coerente, pare imposibil de franat. Ce e nou, insa, este gradul de incertitudine care pluteste in jurul migratiei externe - singura variabila ce ar putea, in mod neasteptat, resuscita temporar o populatie imbatranita si in scadere, dupa cum reiese din observatiile prof. univ. dr. Vasile Ghetau, de la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii din Bucuresti. Profesorul Vasile Ghetau, unul dintre cei mai reputati demografi ai Romaniei, trage un semnal de alarma rece, calculat, dar apasat: "Tendinta actuala de scadere a populatiei rezidente se va afla in viitor sub doua influente - una bine cunoscuta si stabila, si cealalta greu previzibila".

Cititi continuarea pe www.businessmagazin.ro