Zf 24

Consiliul Fiscal considera ca, pe baza unei abordari prudente a prognozarii veniturilor si cheltuielilor, constructia bugetara pentru anul 2026 este compatibila cu un deficit cash situat in preajma valorii de 6,25% din PIB, dar subliniaza ca aceasta evaluare nu are in vedere posibile efecte severe ale razboiului din Orientul Mijlociu si eventuale masuri corelate cu acestea.

In opinia emisa dupa analiza proiectului Legii Bugetului, Consiliul apreciaza ca exista premise pentru incadrarea in plafoanele stabilite pentru cheltuielile bugetului general consolidat, insa bugetul este construit in ipoteza unui control strict al acestora, experienta anilor anteriori demonstrand cat de dificil este un asemenea demers. Astfel, in functie de evolutiile din mediul economic national si international, exista riscuri privind incadrarea in nivelurile proiectate, mai ales la nivelul cheltuielilor cu dobanzile, cu bunuri si servicii si cu asistenta sociala.

In plus, CF considera ca exista incertitudini privind realizarea deplina a proiectelor din PNRR, iar incapacitatea de a absorbi integral aceste sume nu doar ca ar priva economia de un motor de crestere, dar poate conduce la o crestere neprevazuta a deficitului bugetar, punand in pericol traiectoria de consolidare fiscala.

Consultantii financiari atrag atentia ca este "temerar" sa se vorbeasca despre "relansare economica" in 2026, an in care consolidarea fiscala (bugetara) este in desfasurare. In opinia lor, investitiile publice pot sustine productia si cererea agregata si in 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscala. Pe de alta parte, se poate vorbi insa despre masuri de politica economica in sprijinul cetatenilor vulnerabili si anumitor firme.

"Problema deficitului bugetar a fost cauzata nu de investitii, ci de stimularea excesiva a consumului si neglijarea necesitatii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE", se arata in analiza CF.

De asemenea, reformele din sectorul public sunt importante pentru eficienta acestuia si pot ajuta diminuarea deficitului bugetar, dar si din considerente de echitate economica si sociala. "Aceste reforme consuma insa timp, fiindca intervin elemente institutionale si de comportament social, grupuri de interese cu putere in societate".

Daca se va reduce gap-ul la TVA si la impozitul pe profit in mod substantial si impreuna cu alte masuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare in relatie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea sa scada sub 4% din PIB in cativa ani.

Dar, pentru o consolidare bugetara durabila si crearea de spatiu fiscal, trebuie sa fie mult mai eficienta colectarea taxelor si impozitelor (ANAF are un rol esential in acest domeniu), sa opereze un regim de insolventa eficace (sunt necesare modificari legislative), sa dispara sentimentul de impunitate pe care multi dintre cei care fraudeaza bugetul public il au. Si justitia trebuie sa lucreze mai mult in acest sens.

Cresterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai buna (reducerea gap-ului la TVA si la alte impozite) este un "razboi" intern pe care Romania trebuie sa il castige; aici se va testa si vointa politica, capacitatea de a invinge grupuri de interese potrivnice, spun analistii. Ei cred ca riscuri pentru consolidarea bugetara aduce si anul electoral 2028, alaturi de necesitatea de a creste cheltuielile de aparare.

Dincolo de riscuri, consolidarea fiscala este absolut necesara pentru a ameliora ratingul suveran al Romaniei.

"Daca am ramane blocati cu deficitul la circa 6% din PIB in anii ce vin, este improbabil ca notarea de acum a ratingului sa se amelioreze; se poate chiar deteriora, daca nu se va stabiliza datoria publica". Si, potrivit Consiliului Fiscal, consolidarea bugetara este necesara pentru a tine sub control datoria publica, care a depasit 60% din PIB.

In paralel, se constata o tendinta de mutare (ce trebuie confirmata de datele subsecvente) a centrului de greutate al cresterii economice dinspre consum catre investitii si export net, pe fondul realizarii unor investitii substantiale in sectorul public. Totusi, crede Consiliul Fiscal, eficienta investitiilor publice (din toate sursele de finantare) realizate este redusa, cresterea economica, chiar in conditiile unor investitii foarte insemnate cantitativ (cca. 6,7% si 7,2% din PIB in 2024 si 2025), nedepasind 1 punct procentual.

Constructia bugetara pentru anul 2026 are in vedere un deficit bugetar cash de 6,25% din PIB, reprezentand o diminuare cu 1,4 pp din PIB fata de nivelul inregistrat in anul 2025. Aceasta diminuare are loc in planificarea bugetara prin majorarea veniturilor totale cu 1,3 pp din PIB, in timp ce pentru cheltuielile totale este planificata o diminuare marginala cu 0,1 pp din PIB.

Eliminand impactul agregatelor de fonduri europene, celelalte categorii de venituri sunt planificate sa se majoreze cu 0,46 pp din PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli se diminueaza cu 1,44 pp din PIB. Astfel, corectia bugetara din anul 2026 este planificata a se realiza preponderent pe partea de cheltuieli.

Vedeti aici textul integral al opiniei Consiliului Fiscal