Opinii

Intr-o lume in care capitalul nu mai are patriotism, dar are memorie si discuta cu capitala sa, modul in care tratam companiile americane spune mai multe despre viitorul economic al Romaniei decat orice strategie scrisa la Guvern.

Astazi, din perspectiva investitiilor americane, Romania arata ca un "promis mare/ mult si am livrat pe jumatate". Conform celui mai recent raport Transatlantic Economy 2025 , stocul de investitii directe americane in Romania este de doar 2,1 miliarde dolari , fata de 15,8 miliarde in Polonia , 16 miliarde in Ungaria si 4,6 miliarde in Cehia . In plus, companiile americane sustin circa 76.000 de locuri de munca in Romania , comparativ cu aprox. 230.000 in Polonia , peste 70.000 in Cehia si aproape 63.000 in Ungaria (aceste doua tari fiind insa jumatate ca noi ca populatie).

Cu alte cuvinte: suntem in liga mare politica cu SUA (sau pretindem asta, in timp ce vecinii deja sunt conectati puternic la noua administratie), dar in liga secunda economica.

1. Unde suntem astazi: relatia Romania - companiile americane

Un studiu Termene.ro arata recent ca in Romania functioneaza 2.412 firme cu actionariat american , dintre care peste 1.600 cu actionariat majoritar si peste 1.300 detinute 100% de investitori americani, cu o cifra de afaceri cumulata de circa 19 miliarde lei in 2023. In topul companiilor americane prezente la noi regasim nume precum Cargill, Amazon, Microsoft, Honeywell, Bristol Myers Squibb, Oracle, Adobe, Colgate-Palmolive , adica exact genul de actori care aduc tehnologie, know-how si standarde globale.

Problema nu este doar "cat" capital american avem, ci cum il tratam: relatia cu autoritatile este adesea reactiva , nu strategica; predictibilitatea fiscala si de reglementare ramane slaba; dialogul public-privat este fragmentat, fara o "poveste" coerenta despre Romania ca destinatie pentru capital american.

Pe scurt, am importat companii americane, dar nu am importat suficient si modelul american de colaborare stat-business .

2. Exista un "model american" de companie globala?

Daca modelul sud-coreean - "tiger management" - a fost construit pe o alianta stransa stat-chaebol (Hyundai, Samsung, etc.), cu statul in rol de dirijor al industrializarii rapide, modelul american functioneaza diferit:

A. Ecosisteme, nu ordine de partid - In SUA, statul rareori spune direct "tu, companie X, vei face sectorul Y". In schimb creeaza ecosisteme - infrastructura, universitati de top, acces la capital, protectia proprietatii intelectuale - care permit companiilor sa devina globale

B. Scara + guvernanta - Companiile americane combina: scala globala (lanturi de productie si servicii pe mai multe continente), guvernanta corporativa (boarduri independente, audit, compliance), obsesie pentru KPIs si meritocratie in management.

C. Inovatie continua + M&A - Modelul american" se vede in: bugete mari de R&D, cultura a experimentului, utilizarea agresiva a fuziunilor si achizitiilor pentru a intra pe piete si sectoare noi.

D. Stakeholder capitalism

Tot mai mult, companiile americane imbina logica de profit cu: programe de ESG, investitii in comunitati, diversitate si incluziune, nu doar din idealism, ci pentru ca acesta este "biletul de intrare" pe marile piete si la marile fonduri de investitii.

Daca modelul sud-coreean a fost "statul ca antrenor", modelul american este "ecosistemul ca accelerator". Romania are de ales: vrem doar fabrici si centre de servicii, sau vrem si transfer de standarde manageriale, de inovatie si guvernanta?

3. Ce fac altii mai bine: lectii din Irlanda, Cehia, Polonia, Ungaria

Irlanda - manualul de "cum se face"

Irlanda ramane exemplul clasic de tara mica care a devenit hub global pentru multinationale americane , in special in tehnologie si pharma. IDA Ireland, agentia lor de investitii, are o strategie 2025-2029 axata pe: parteneriat strans cu investitorii existenti; focus pe sectoare cheie (digitalizare, AI, semiconductori, health, sustainability); dezvoltare regionala, nu doar Dublin.

In prima jumatate a lui 2025, Irlanda a atras 10.000 de noi joburi anuntate de multinationale, 65% din investitii venind din America de Nord. Asta nu e intamplare, ci rezultatul unui model coerent : stabilitate politica si fiscala, agentie de investitii profesionista, aftercare sistematic.

Cehia - "CzechInvest" si arta aftercare-ului

Cehia are o agentie, CzechInvest , care nu doar atrage investitii, ci asigura si aftercare : sprijina extinderi de productie, crearea de centre de R&D si de shared services, ajuta firmele locale sa intre in lanturile de aprovizionare ale multinationalelor. Rezultatul? Stocul de investitii americane in Cehia este de 4,6 miliarde dolari , cu peste 70.000 de locuri de munca , intr-o economie mai mica decat a Romaniei.

Polonia si Ungaria - ambitie si masa critica

In Polonia , investitiile americane ajung la 15,8 miliarde dolari , cu circa 230.000 de joburi in companii americane. Da, Polonia e de doua ori cat noi, dar si asa iese mai bine, proportional. In Ungaria , stocul de investitii americane este si el major, de circa 16 miliarde dolari , generand aproape 63.000 de joburi .

Ambele tari au mers agresiv pe: pachete personalizate de ajutor de stat pentru investitii mari; dialog direct la nivel de premier / presedinte cu boardurile marilor companii; politici active de nearshoring (EV, baterii, auto, energie).

4. Cum tratam companiile americane in Romania - si cum ar trebui sa le tratam

Astazi, Romania este in pozitia paradoxala: suntem mai bine ancorati strategic in relatia cu SUA (NATO, aparare, energie) decat economic. Cateva idei-cheie ar fi:

De la relatie tranzactionala la relatie de portofoliu - Nu este suficient sa ne mandrim ca avem Microsoft, Amazon sau Oracle la Bucuresti, Iasi, Cluj. Trebuie sa gandim in termeni de portofoliu de investitori americani pe sectoare: tech & cloud, energie, auto, defence, pharma, agro-business etc., cu strategii separate si aftercare dedicat. Un "Romanian-US Competitiveness Council" Putem institui, sub egida Presedintelui si a Guvernului, un consiliu consultativ Romania-SUA pentru competitivitate si investitii, cu participarea marilor companii americane deja prezente si a celor tinta. Asemenea mecanisme de dialog structurat sunt recomandate si de literatura de specialitate pe aftercare si retentia investitorilor. One-stop-shop real pentru investitii strategice Pentru proiecte mari (de tip Fortune 500), investitorul ar trebui sa aiba: un singur interlocutor guvernamental; termene clare pentru avize si autorizatii; claritate asupra regimului fiscal pe 10-15 ani. Parteneriat pe talent si educatie Companiile americane vin acolo unde gasesc talent: acorduri universitati-companii pentru programe duale; campusuri de inovatie cu participare mixta (stat-companii americane-universitati); programe de re-skilling si up-skilling cofinantate din PNRR / fonduri UE.

Fraza de retinut: Nu poti fi pro-american in geopolitica si indiferent in economie. Economia conteaza in relatia cu americanii, mai ales in administratia Trump.

5. Ce invatam de la companiile americane - dincolo de bani

Daca vrem sa vorbim serios despre "model american de companie globala", lectiile pentru mediul de afaceri si pentru stat sunt clare:

Guvernanta - boarduri functionale, audit independent, transparenta; nu doar "consilii de administratie de decor". Management pe rezultate - cultura a KPI-urilor, a responsabilitatii individuale, a leadership-ului masurat, nu doar numit. Inovatie organizationala - modul in care giganti americani isi reinnoiesc constant modelul de business (cloud, AI, subscription, M&A). Relatia cu comunitatea - investitii in CSR strategic, nu doar sponsorizari punctuale, integrate cu strategia de brand si cu reputatia de lunga durata.

Aici putem folosi prezentan actuala a Cargill, Amazon, Microsoft, Oracle, Honeywell, Adobe, Colgate-Palmolive, Bristol Myers Squibb etc. drept "scoli de management" pentru ecosistemul romanesc.

6. Turneu inteligent in SUA pentru Presedintele Dan: dincolo de Washington

Alte tari nu se opresc la o poza cu presedintele SUA pe peluza Casei Albe. Vizitele lor includ tururi economice in marile clustere de afaceri: New York, Houston, San Francisco Bay Area, Chicago, Dallas, Seattle, Atlanta etc., acolo unde se afla concentrarea de Fortune 500.

Pentru Presedintele Dan , la mult asteptata vizita din 2026, un turneu economic inteligent in SUA ar putea arata asa:

Washington, D.C. - pentru mesajul politic si strategic (NATO, securitate, energie, Rusia, Marea Neagra). New York - intalniri cu mari investitori institutionali, fonduri, banci de investitii, media globala. Aici se cumpara masiv datoria romaneasca. San Francisco Bay Area / San Jose - tech & AI: big tech, venture capital, scale-ups globale. Seattle - cloud, e-commerce, aviatie (Amazon, Microsoft, Boeing). Houston & Dallas - energie, logistica, manufacturing, unde Houston singur gazduieste peste 20 de sedii Fortune 500 si este in top 3 la nivel national. Houston e "a must" dupa DC si Ny, in opinia mea, fiind si hub istoric republican. Austin - tech & semiconductori (Dell, Oracle HQ, ecosistem in crestere).

Un astfel de traseu ar transmite un mesaj simplu: "Romania nu vine in SUA doar dupa poze, ci dupa fabrici, centre de R&D si joburi bine platite."

7. De la discurs la executie: 5 propuneri concrete pentru Romania

Tintirea dublarii stocului de investitii americane in 5-7 ani De la ~2,1 miliarde dolari la cel putin 4-5 miliarde, cu tinte pe sectoare: tech, energie verde, aparare (putem combina Safe cu europenii pe de o parte si achizitii si offset american pe de alta parte, si e si necesar), agri-food. Agentie de investitii reproiectata pe model IDA / CzechInvest - Arice 2.0 Cu mandate clare de: atragere; aftercare, integrare a companiilor romanesti in lanturile de furnizori ai marilor jucatori americani. Pact politic pentru predictibilitate fiscala pe 10 ani pentru investitii strategice Fara schimbari bruste de taxe, cu "regim de stabilitate" contractual. Program "American Corporate Standards for Romanian Champions" Un program de mentoring/parteneriat in care mari companii americane active in Romania sa lucreze cu IMM-uri romanesti pe: guvernanta, digitalizare, ESG, internationalizare. Diplomatie economica ofensiva

Aici: calendar anual de misiuni economice in marile orase americane cu clustere Fortune 500, integrarea mediului de afaceri in orice vizita de nivel inalt (presedinte, premier, ministri), utilizarea platformelor precum SelectUSA si retelelor AmCham pentru pipeline constant de proiecte.

Concluzie

Investitorii americani sunt "tigri" economici: acolo unde se asaza, ecosistemul creste altfel. Intrebarea nu este daca Romania isi permite sa-i ignore. Intrebarea este: cat ne costa, ca locuri de munca si dezvoltare, sa nu-i tratam strategic? Daca aveam mai multe interese economice americane la noi altfel se punea si problema trupelor, a se vedea cazul polonez.

Daca vom intelege ca nu poti fi stat mic intr-o lume mare fara prieteni mari in economie , atunci discutia despre "cum tratam companiile americane si ce invatam de la ele" devine, de fapt, discutia despre ce fel de Romanie vrem sa fim in urmatorii 20 de ani . America a "capitalizat" Romania din 90 incoace de la filmele de pe ProTv si alte canale la cateva multinationale cheie care au adus standarde care au civilizat capitalismul romanesc incipient; acum a sosit momentul sa reinvitam companiile americane in joc la regandirea strategica a noului nostru model economic.