Zf 24

Proiectul de buget al Romaniei pentru 2026 marcheaza un moment-cheie in procesul de consolidare fiscala, mizand pe cresterea veniturilor bugetare, controlul strict al cheltuielilor curente si un nivel record al investitiilor publice, arata o analiza realizata de Valentin Tataru, economistul sef ING Bank Romania, si Stefan Posea, economist ING Bank Romania.

Analiza evidentiaza ca tinta de deficit de 6,2% din PIB este, in linii mari, credibila, insa principalele riscuri tin de implementarea masurilor si de capacitatea administratiei de a sustine ritmul consolidarii fiscale intr-un context economic si politic complicat.

In acelasi timp, ING considera ca ipotezele oficiale privind cresterea economica de 1% si o inflatie medie de 6,5% sunt usor optimiste. Astfel, succesul strategiei bugetare va depinde nu doar de arhitectura masurilor propuse, ci si de disciplina politica, de executia bugetara si de absorbtia eficienta a fondurilor europene.

ING estimeaza pentru 2026 o crestere economica de 0,6% si o inflatie medie de 7,6%, existand riscuri ca ea sa fie mai mare pe fondul preturilor ridicate la petrol.

In opinia celor doi economisti, ajustarea bugetara este construita in principal pe partea de venituri, prin majorari de taxe si imbunatatirea colectarii, in timp ce cheltuielile curente sunt mentinute sub control strict.

Totodata, bugetul pune un accent puternic pe investitiile publice, estimate la aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat nivel inregistrat pana acum, sustinute in mare parte din fonduri europene si din Mecanismul de Redresare si Rezilienta. Potrivit economistilor ING Bank, aceasta abordare urmareste sa limiteze impactul negativ al consolidarii fiscale asupra economiei si sa sustina cresterea pe termen mediu.

Pe termen mediu, autoritatile prevad o reducere treptata a deficitului in perioada 2027-2029, de la 6,2 % din PIB in 2026 la aproximativ 3,2 % pana in 2029. Aceasta traiectorie implica o perioada de ajustare prelungita, reflectand atat amploarea dezechilibrului initial, cat si dorinta de a evita o incetinire excesiva a cresterii economice, se arata in analiza.

De asemenea, se preconizeaza ca datoria publica va creste in continuare pe termen scurt, de la un nivel estimat de 61,8 % din PIB in 2026 la 63,9 % in 2029. Desi acest nivel ramane gestionabil in contextul european, el reduce rezervele fiscale ale Romaniei si sporeste sensibilitatea la socurile legate de crestere economica sau de finantare, spun economistii ING.