×

100 de locuri de vizitat

Cetatea Alba Carolina

Cetatea Alba Carolina

Poarta Intai

Situata la extremitatea estica a ansamblului, poarta este cladita in forma unui arc de triumf prevazut cu trei deschideri. Deasupra arhitravei, incadrand stema Casei de Austria, se afla statuile lui Venus si Marte flancate, la randul lor, de reprezentarile a doua bombarde in pozitia de tragere. Fatadele sunt decorate cu reliefuri inspirate de mitologia antica: Eneea salvandu-si tatal, pe Anchise, din flacarile Troiei, si lupta lui Hercule cu Anteu la exterior, Perseu cu capul Meduzei si Hercule in lupta cu leul din Nemeea, la interior.

Poarta a doua

Se constituie din doi stalpii laterali patrati, decorati in partea superioara cu ghirlande de flori si frunze, incastrati in zidul de caramida de pe pe traseul ce taia berma de pamant din fata santului fortului principal; deasupra lor se afla cate o ghiulea surprinsa in momentul exploziei. Aceasta poarta are si doi stalpi interiori, decorati cu 2 atlasi, un tanar imberb, iar celalalt in varsta, cu o barba bogata. Ambii sunt incovoiati sub greutatea ce o sustin, redarea lor fiind puternica, monumentala, volumele sunt convingatoare, mantia acoperind doar coapsele, lasand privirii trupurile puternice. Partea superioara pastreaza decorul stalpilor laterali. Deasupra stalpilor interiori troneaza doi lei.

Poarta a treia

Monumentala, poarta principala de intrare in fort reprezinta cel mai important ansamblu sculptural al cetatii. Edificiul prismatic poarta un bogat decor figurativ, antropomorf, zoomorf si vegetal alcatuit din scene de lupta, arme, steaguri, trofee, blazoane si mascheroni, care imbraca antablamente si campuri, subliniind prin relieful plat al redarilor volumul trupurilor tensionate ale Atlantilor. Cele patru panouri principale infatisand: Investirea lui Eugeniu de Savoia comandant al ostirii, Zeita Victoria preda lui Eugeniu de Savoia macheta cetatii, la exterior, Sarja cavaleriei crestine si Atacul infanteriei imperiale asupra artilerie otomane, la interior, sunt inspirate de ambianta politico-militara a epocii in care s-a construit cetatea. Spre est, poarta este incoronata de statuia ecvestra a imparatului Carol al VI-lea, in soclul careia este amenajata celula in care a fost inchis Horea, conducatorul rascoalei din 1784. Fatada interioara este incoronata de statuile simbolice Abundenta, Intelepciunea, Cumpatarea si Forta.

Poarta a patra

Situata pe latura de vest, poarta a patra dispune de decor numai pe fatada interioara. Sursa de inspiratie este, de asemenea, mitologica si militara reunind Atlanti, arme, trofee, stindarde, o imagine a Furiei, elementele comune decorului plastic a intregii fortificatii. In perioada estivala, poarta este pazita de ”soldati” costumati in spiritul armatei austriece din secolul al XVIII –lea, iar zilnic in intervalul orar 11,40 – 12,00 are loc ceremonialul schimbarii garzii.

Poarta a cincea

Poarta a cincea nu este ornamentata, are un aspect cazon si se prezinta ca un tunel semicircular practicat in zidul din caramida al fortificatiei. Este plasata in apropierea portii a patra de care se leaga printrun pod din lemn si o scurta alee pietonala.

Poarta a sasea

Poarta a sasea a cetatii este constituita din doi stalpi laterali din piatra, decorati in partea superioara cu cate o ghiulea surprinsa in momentul exploziei, de care este prinsa poarta din fier forjat realizata in doua canaturi si creaza accesul in cetate dinspre vest. Legatura cu poarta a cincea se realizeaza printr-un culoar spectaculoas, destul de ingust, marginit de zidurile din piatra a cetatii. In urma unei indelungate perioade de restaurare, intreg ansamblul portilor Cetatii Alba Carolina a fost finalizat, acum fiind propus turistilor un interesant itinerar al Portilor Cetatii, care strabate cetatea de la est (poarta I) la vest (poarta a VI -a).

Palatul Episcopiei Romano-Catolice

In conditiile instaurarii dominatiei habsburgice asupra Transilvaniei are loc si restaurarea episcopiei romano-catolice (1715), care este instalata in aripa vestica a fostului palat princiar. Cele trei corpuri de cladiri, desi au suferit modificari prin adaptarea la necesitatile timpului, pastreaza in situ valoroase elemente de plastica arhitecturala, ca portalul de nord, ferestre trifore, cele cu fronton triunghiular, oglindind plenar particularitatile Renasterii transilvanene.

Obeliscul Horea, Closca si Crisan

Inchinat memoriei conducatorilor rascoalei de la 1784, monumentul cu talie de obelisc (autori arh. O. Mihaltan si sculptorul I. Fekete) a fost edificat prin initiativa si stradaniile asociatiei culturale ASTRA (despartamantul Alba) pe baza unor contributii publice si de stat. Lucrarea a fost inaugurata la 14 octombrie 1937, la scurt timp dupa implinirea unui secol si jumatate de la rascoala in cadrul unor manifestari de anvergura nationala la care au fost prezenti si familia regala a Romaniei.

Cetatea Bastionara

Edificata la scurt timp dupa instaurarea dominatiei habsburgice in Transilvania, actuala cetate (1715-1738) este cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip „Vauban” din tara noastra. Construita dupa planul arhitectului Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, comandant al trupelor imperiale din principat, cetatea este alcatuita din sapte bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf. Stefan, Trinitarilor, Sf. Mihai – demantelat partial – Sf. Carol, Sf. Elisabeta, Sf. Capistrano) si prezinta toate elementele de fortificare adaptate tehnicii militare a timpului: clesti, raveline, contragarda, sant, antesant si glacis, organizate pe principiul flancarii reciproce si al apararii la distanta. Intrarea se face prin sase porti, dintre care patru sunt decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig. In totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. Intre zidurile ei s-au desfasurat evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului roman: epilogul rascoalei lui Horea, Marea Unire a Transilvaniei cu Romania de la 1 Decembrie 1918.

Monumentul Losenau

In partea de est a pietei (Piata Cetatii sau parcul Custozza) din spatele Salii Unirii se afla Monumentul Losenau. Micul turn cu aspect de fiala, prevazut cu nise pentru statui, pilastri, arhivolte si fleuroane, ilustrand neogoticul in cetatea Alba Iulia, a fost construit in anul 1853 de catre ofiterii corpului de armata habsburgic din principat, in amintirea colonelului Ludwig Losy von Losenau, comandantul regimentului A3, cazut in lupta de la Simeria (9 februarie 1849), in revolutia din Transilvania. Monumentul se prezinta intr-o stare de conservare buna, el fiind restaurat in anul 2012.

Monumentul Custozza

In partea de vest a pietei din spatele Salii Unirii se afla Monumentul Custozza. Acesta a fost ridicat in anul 1906 de catre corpul ofiteresc al regimentului 50 infanterie Alba Iulia in amintirea eroilor, ofiteri si soldati, cazuti in batalia de la Custozza in razboiul austro-italian din 1866. Textul placilor de baza redactat in limbile romana, maghiara si germana mentioneaza numele celor ucisi, soldati preponderent romani, ofiteri preponderent austrieci. Monumentul se prezinta intr-o stare de conservare buna, el fiind restaurat in anul 2012.

Sala Unirii

In cladirea fostei cazine militare din cetate (1898) a avut loc sedinta Marii Adunari Nationale care la 1 Decembrie 1918 a hotarat Unirea Transilvaniei cu Romania si, prin aceasta, desavarsirea statului national unitar roman. Covarsitoarea importanta istorica a edificiului a determinat modificari in spiritul interpretarilor pe care scoala lui I. Micu le-a dat valorilor arhitecturii romanesti medievale. Dupa anul 1918 au fost construite portalul triumfal de vest, fatada si terasa de pe latura estica, reorganizandu-se spatiul interior prin inaltarea boltii semicilindrice si realizarea decorului plastic si pictural. In anul 1968 a avut loc o restaurare generala a constructiei inclusa in circuitul de vizitare a Muzeului National al Unirii tot in aceasta cladire realizandu-se expozitia de etnografie inaugurata in 1999.

Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul si Basorelieful Unirea tarilor romane.

Statuia voievodului care a realizat pentru prima data unirea tarilor romane, opera sculptorului Oscar Han, a fost dezvelita in anul 1968 cu prilejul aniversarii semicentenarului unirii Transilvaniei cu Romania. Basorelieful Unirii, autor Horea Flamand, a fost incastrat in zidul fostului palat princiar in mai 1975, cand Alba Iulia a sarbatorit 2000 de ani de existenta urbana si 375 de ani de la prima unire politica a tarilor romane.

Ansamblul Catedralei incoronarii

Reinnoind firul existentei la Alba Iulia a importantului asezamant ridicat in anul 1597 de catre Mihai Viteazul si demolat in anii 1713-1714 de catre Habsburgi, Catedrala Ortodoxa cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril constituie in oras expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918. Construita in anii 1921-1922, catedrala are o arhitectura inspirata de biserica domneasca Targoviste si se inscrie in curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati. Catedrala a fost construita dupa planurile arhitectului Victor Gh. Stefanescu, pictura interioara a fost realizata de maestrul Costin Petrescu, iar catapeteasma de scluptorul C. M. Babic si de pictorul I. Norocea. Biserica catedrala a fost ridicata in mijlocul unei incinte dreptunghiulare compuse din patru pavilioane amplasate in colturi si legate intre ele prin intermediul unei galerii de arcade deschise. Aici, in 15 octombrie 1922, s-au incoronat ca regi ai Romaniei Mari Regele Ferdinand I si Regina Maria. In aceste spatii si-au avut sediul in perioada interbelica Episcopia Armatei si Muzeul Orasului. In prezent este sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe de la Alba Iulia.

Catedrala romano-catolica ”Sfantul Mihail”

Succedand unor edificii ecleziastice mai vechi, bazilica romanica, construita intre anii 1246-1291 cu trei nave, transept, absida semicirculara si turnuri in fatada de vest, a suferit modificari importante care i-au sporit valoarea artistica. In prima jumatate a secolului al XIV-lea a fost ridicat corul gotic, iar in anul 1512 capela Laszai, primul edificiu al Renasterii in Transilvania. In veacul al XVIII-lea se reface turnul sud-vestic, iar in cel urmator se aduc infrumusetari in stil baroc (altare, statuile frontului de vest etc.). Cel mai valoros monument, cu statut de unicat, al arhitecturii medievale din Transilvania, dispune de o exceptionala podoaba plastica romanica si gotica, adapostind monumente funerare din epoca goticului, Renasterii si barocului (sarcofagele familiei Iancu de Hunedoara, reginei Isabella, principelui Ioan Sigismund etc.).

Biblioteca „Batthyaneum”

Valoroase colectii de carte veche si de arta ale institutului ce poarta numele fondatorului sunt gazduite in biserica dezafectata a fostei manastiri trinitariene construita in anul 1719. Obiectiv important a lucrarilor edilitare prin care a trecut orasul in primele decenii ale veacului al XVIII-lea, biserica dupa desacralizare, a servit un timp ca spital militar, fiind transformata in 1792 in biblioteca din initiativa episcopului Ignatiu Batthyani, si care adapostea si primul observator astronomic din Transilvania. De putin timp a fost inaugurat un muzeu in incinta cladirii.

Din bogata colectie de manuscrise si tiparituri (inclusiv 600 de incunabule) se remarca celebrul ”Codex Aureus” (scrisa cu litere din aur in jurul anului 800), ”Biblia Sacra” (sec. XIII), ”Misale Strigoniense” (1377), ”Heroides” a poetului Publius Ovidius naso, ”Palia de la Orastie” (1582), ”Noul Testament de la Balbrad” (1648).

Colegiul Academic

In complexul de cladiri dispuse in jurul a doua curti interioare a functionat incepand cu anul 1622 Academicum Collegium, prima scoala de rang universitar din Romania in care se preda si discipline laice, fiind legata de numele principelui Gabriel Bethlen. Edificiul actual include parti din fostul colegiu, terminat catre sfarsitul celui de al patrulea deceniu al veacului al XVII-lea.

Edificiul „Babilon”

Masiva constructie ridicata in mijlocul secolului trecut (1851-1853) a avut initial o destinatie militara. Dispunerea echilibrata a maselor arhitectonice cu aripile laterale in rezalit, porticul intrarii principale, succesiunea ordonata e deschiderilor si bogatia plastica a fatadelor (bosaje, ancadramente, cornise, arcaturi, atica, turnuri de colt) confera cladirii valoarea celui mai important monument de arhitectura romantica din oras. Din anul 1968 este sediul Muzeului National al Unirii, adapostind o valoroasa colectie arheologica si istorica.

Palatul Apor

Resedinta a uneia din cele mai puternice familii feudale, cu reprezentanti in ierarhia superioara a principatului Transilvaniei, palatul Apor a fost ridicat in ultimele decenii ale secolului al XVII-lea. Cladirea a fost modificata in prima jumatate a veacului urmator, cand este dotata cu importante lucrari de plastica baroca pe fatadele de sud, la frontoanele portalurilor si balustrii scarii de acces. Recent restaurat, palatul gazduieste astazi rectoratul Universitatii „1 Decembrie 1918”.

Palatul Princiar

Amplasat pe locul vechiului palat episcopal si ingloband elemente ale acestuia, palatul principilor Transilvaniei a fost construit in etape succesive incepand cu mijlocul secolului al XIV-lea. In veacul urmator cunoaste extinderea maxima prin organizarea diferitelor aripi in jurul a trei curti interioare. Edificiul, care pastreaza numeroase detalii arhitectonice: portaluri, ancadramente, frontoane, bolti, reprezentative pentru Renasterea transilvaneana, a starnit admiratia tuturor celor care l-au vazut. A fost resedinta lui Mihai Viteazul in perioada primei uniri a tarilor romane. Sub Habsburgi, cladirile primesc destinatii diferite, partea de est devine cazarma, iar cea de vest resedinta episcopiei romano-catolice restaurate.

Articole asemanatoare