Politic-Social

Greenpeace reclama ca legislatia din Romania este neclara, iar aplicarea ei de catre instante face ca procesele de mediu sa devina extrem de costisitoare, transformand un drept fundamental intr-un obstacol financiar. Conventia de la Aarhus, la care Romania este parte, prevede ca litigiile de mediu nu trebuie sa fie "excesiv de costisitoare" si trebuie sa fie accesibile tuturor cetatenilor, astfel incat sa poata contesta proiecte cu impact semnificativ asupra mediului. "Cand o organizatie de mediu ajunge sa plateasca aproape un milion de lei doar pentru ca si-a exercitat dreptul de a contesta in instanta un proiect ce ridica probleme de legalitate, nu mai vorbim despre justitie, ci despre intimidare. Conventia de la Aarhus spune clar ca procesele de mediu nu trebuie sa fie prohibitiv de scumpe. Accesul la justitie trebuie sa fie pentru toti, nu doar pentru cei cu resurse uriase.", a declarat Elena Ionescu, Directoare Executiva, Greenpeace Romania. Ce este conventia de la Aarhus Conventia de la Aarhus este un tratat international care garanteaza cetatenilor anumite drepturi in domeniul protectiei mediului. Conform acesteia, statele semnatare (inclusiv Romania) trebuie sa asigure: Accesul la informatii de mediu - cetatenii au dreptul sa primeasca informatii despre mediul inconjurator si proiectele care il pot afecta. Participarea publicului la luarea deciziilor - societatea civila, ONG-urile si cetatenii pot fi implicati in procesul decizional privind proiecte cu impact asupra mediului. Accesul la justitie - persoanele sau organizatiile care contesta decizii sau proiecte cu impact asupra mediului nu trebuie sa fie impiedicate financiar sau procedural; litigiile nu trebuie sa fie excesiv de costisitoare si trebuie sa fie accesibile tuturor. In cazul Greenpeace Romania, organizatia sustine ca instantele au facut procesul de mediu prohibit de scump, incalcand astfel spiritul si obligatiile Conventiei de la Aarhus. Cheltuieli uriase pentru exercitarea unui drept fundamental In ultimii ani, Greenpeace Romania a deschis mai multe actiuni in instanta impotriva proiectului Neptun Deep, reclamand incalcari grave ale legislatiei de mediu. In patru dosare, organizatia a fost obligata la plata cheltuielilor de judecata, sumele cumulate ridicandu-se la 974.724 lei, aproape 200.000 de euro. In ultimele doua decizii, instantele romanesti au ignorat complet Conventia de la Aarhus si au dispus plata integrala a cheltuielilor cerute de OMV si Romgaz. Companiile implicate au solicitat cheltuieli de ordinul sutelor de mii de lei, desi Greenpeace a actionat strict in interes public, fara niciun beneficiu economic. In unele cazuri, judecatorii au recunoscut formal obligatiile Romaniei conform Conventiei de la Aarhus si au redus partial sumele, insa nivelul cheltuielilor ramane descurajator pentru ONG-uri sau cetateni care ar dori sa conteste decizii cu impact asupra mediului, a transmis organizatia. O problema de democratie, nu doar de mediu In acest an, Greenpeace Romania a fost vizata de un proces de tip SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation) initiat de compania de stat Romgaz, care a cerut dizolvarea organizatiei - o tentativa de eliminare a unui actor critic din spatiul public. Situatia din Romania este mentionata si in raportul Raportorului Special ONU pentru aparatorii drepturilor omului, care arata presiuni crescute asupra celor care contesta interese economice mari, inclusiv prin procese costisitoare si incercari de defaimare. Cazul Greenpeace Romania se inscrie intr-un trend european ingrijorator: organizatiile civice si de mediu sunt din ce in ce mai des vizate de atacuri politice, incercari de taiere a finantarilor sau procese abuzive, in timp ce dezbaterea publica este dominata de industrii cu resurse considerabile.