Politic-Social

Inca de acum, pe retelele sociale, in presa si pe strazile orasului, observam deja activitati care seamana izbitor cu o campanie electorala: afise, evenimente publice, declaratii politice si promisiuni de investitii. Dar suntem cu adevarat in campanie? Si mai important: ce au si ce nu au voie candidatii sa faca inainte de inceperea campaniei oficiale? Ce este precampania electorala si pot face candidatii in aceasta perioada Precampania electorala reprezinta perioada anterioara inceperii oficiale a campaniei. Desi juridic termenul de "precampanie" nu apare in legislatie, realitatea din teren a impus folosirea lui. In practica, precampania este perioada in care se face tot ceea ce in campanie ar fi interzis, limitat sau sanctionat. Este spatiul ideal pentru construirea notorietatii, testarea mesajelor si ocuparea vizuala a orasului, potrivit informatiilor juridice oferite de societatea de avocatura Buju Stanciu & Asociatii. Totodata, campania electorala este bine delimitata juridic. In aceasta perioada, partidele si candidatii trebuie sa respecte norme stricte privind afisajul, publicitatea, discursul electoral si, mai ales, finantarea. Reguli stricte in campanie, libertate in precampanie Diferentele sunt drastice. In campania oficiala, afisele pot fi lipite doar in locurile special amenajate de primarii, cu dimensiuni standard (maximum 50 x 35 cm), iar bannerele stradale de mari dimensiuni sunt interzise. Este interzisa folosirea combinatiilor de culori care reproduc drapelul Romaniei, iar orice material electoral trebuie sa indice clar cine l-a produs. In precampanie, aceste restrictii nu exista. Candidatii pot amplasa bannere oriunde, in orice dimensiune, pot folosi simboluri nationale si pot organiza evenimente de promovare fara limitari. Un exemplu concret din precampania pentru Bucuresti 2025 ilustreaza perfect problema. Mai multi candidati si-au promovat imaginea prin campanii outdoor masive, dar fara a asocia clar sigla sau numele partidului. Pe panourile publicitare au aparut mesaje cu numele candidatului si sloganuri generice, dar mentionarea partidului era abia vizibila. Aceasta practica se incadreaza in ceea ce in spatiul international este numit "dark campaigning": promovare foarte vizibila publicului, dar cu identitatea politica aproape invizibila sau intentionat ambigua. Problema transparentei financiare Aceasta distinctie pare sa reprezinte un mare paradox al sistemului electoral. In campania oficiala, fiecare candidat sau partid trebuie sa deschida un cont bancar dedicat si sa efectueze toate cheltuielile prin acel cont, cu raportare periodica la Autoritatea Electorala Permanenta. Exista plafoane legale clare si obligatia de a detalia fiecare ban cheltuit. In precampanie, cheltuielile facute inainte de cele 30 de zile oficiale nu sunt considerate cheltuieli de campanie. Partidele pot investi in promovare, fara a se supune vreunui plafon legal. Aceste cheltuieli apar doar in raportarile financiare anuale ale partidelor, de obicei publicate abia in aprilie anul urmator. Alegatorul vede reclame, panouri, clipuri video sau continut sponsorizat, dar nu poate sti nici cine a platit pentru ele, nici daca provin din surse private, donatii, imprumuturi sau entitati terte. "Fara transparenta in precampanie, alegatorii nu pot sti cine finanteaza candidatii si din ce surse provin resursele folosite pentru promovare. Exista foarte putine instrumente legale de control asupra banilor cheltuiti precampanie, ceea ce poate crea riscuri semnificative pentru integritatea procesului electoral", avertizeaza Maria Vaduva, avocat in cadrul Buju Stanciu & Asociatii. Vine Uniunea Europeana cu solutia? Pentru a combate aceasta lipsa de transparenta, Uniunea Europeana a adoptat Regulamentul 2024/900, care se aplica oricarei publicitati politice, indiferent daca e precampanie sau campanie, offline sau online. Regulamentul cere etichetarea clara a materialelor cu mentiunea "Material publicitar politic", indicarea identitatii sponsorului si a sumelor de finantare, precum si precizarea daca s-au folosit tehnici de "micro-targetare" a publicului. Publicul trebuie sa stie cand si de ce a fost selectat sa vada un anume mesaj, iar autoritatile pot controla daca segmentarea respecta regulile UE privind protectia datelor si daca nu sunt folosite criterii sensibile (precum orientarea politica, religia sau sanatatea). Pentru alegerile prezidentiale din 2025, Romania a emis o ordonanta care include prevederile Regulamentului 2024/900 si stabileste amenzi intre 15.000 si 50.000 de lei pentru nerespectarea regulilor. Problema este ca, momentan, aceste obligatii se aplica explicit doar in timpul campaniei electorale oficiale. Desi regulamentul UE spune ca se aplica si in precampanie, absenta unui mecanism clar de control face ca respectarea sa depinda in mare masura de bunavointa actorilor politici. Pentru alegatori, concluzia este simpla, dar esentiala: campania reala a inceput deja, chiar daca nu apare inca in calendarul oficial. Pana cand legislatia va integra pe deplin si precampania, cea mai buna protectie ramane vigilenta. Informarea din surse diversificate si exercitiul constant al spiritului critic sunt instrumentele prin care cetatenii se pot feri de mesajele netransparente si de strategiile care opereaza in zona gri a comunicarii politice.