Politic-Social

Surse tehnice, consultate de Mediafax, estimeaza ca energia chimica stocata in cele 4.000 de tone de GPL este echivalenta, teoretic, cu zeci de mii de tone de TNT, insa subliniaza ca, in practica, doar o parte din aceasta energie s-ar putea transforma intr-o unda de soc, in functie de scenariul de evolutie a incendiului. Dincolo de denumire, GPL-ul este, in esenta, energie chimica stocata. Calorific, 4000 de tone de GPL inseamna cam 1,8 * 1014 jouli. Tradus in limbajul cu care suntem obisnuiti din filme si din istorie, asta da un echivalent de aproximativ 44 000 de tone TNT. Cu alte cuvinte, daca intreaga incarcatura ar putea exploda intr-un mediu ideal ( in sens tehnic), ar reprezenta de doua-trei ori energia eliberata de bomba atomica de la Hiroshima. Realitatea, insa, este mai complexa. Spre deosebire de o bomba nucleara, o nava incarcata cu GPL nu este construita sa "detoneze". Modul in care arde sau explodeaza depinde de foarte multi factori: temperatura, presiunea din rezervoare, fisurile, ventilatia, cat gaz se scurge si se amesteca cu aerul, daca exista obstacole care pot amplifica unda de soc. Nu toata aceasta energie se poate transforma intr-o unda de soc, insa, in conditii nefavorabile, chiar si o fractiune este suficienta pentru a produce un dezastru cu impact de ambele parti ale frontierei. Specialistii vorbesc despre cateva scenarii BLEVE - explozia unui rezervor sub presiune, supraincalzit de foc. In acest caz, un tanc de GPL poate ceda brusc, aruncand o minge de foc uriasa, insotita de o unda de soc puternica si de fragmente metalice proiectate la mare distanta. Explozia unui nor de vapori (VCE) - daca gazul se scurge, se vaporizeaza si formeaza un nor inflamabil, iar apoi este aprins, norul poate detona. De obicei, doar o mica parte din energia totala intra in unda de soc, dar chiar si asa se poate ajunge la echivalente de cateva kilotone TNT, comparabile cu arme nucleare tactice, insa fara radiatie. Incendiu "simplu" de mare intensitate - gazul poate arde in mod continuu, fara explozie masiva, dar cu o flacara gigantica si cu o radiatie termica capabila sa afecteze puternic zona din jur. In scenariul cel mai grav, efectele pe ambele maluri ale Dunarii ar putea include: geamuri sparte si case avariate pe distante de la sute de metri pana la kilometri; arsuri si rani produse de suflu sau de cioburi; incendii secundare in gospodarii si in zonele cu vegetatie; poluare si fum toxic.