Politic-Social

Reprezentantii societatii civile le solicita ministrului Culturii si primului ministru sa renunte la intentia de desfiintare sau absorbtie a Institutului National al Patrimoniului (INP) in structura Ministerului Culturii. Astfel Fundatia Pro Patrimonio a lansat o petitie cu strangere de semnaturi prin care cere pastrarea INP ca institutie publica distincta, autonoma, cu personalitate juridica si rol independent de expertiza si interventie profesionala in domeniul protejarii patrimoniului cultural national. "Desfiintarea INP ridica ingrijorari serioase privind respectarea valorilor democratice: transparenta decizionala, fundamentare pe expertiza si separarea dintre sfera politica si cea profesionala. Patrimoniul cultural este un bun public, nu un instrument al puterii. Eliminarea unei institutii independente de specialitate si transferul atributiilor catre un aparat politic centralizat vulnerabilizeaza controlul public si creste riscul instrumentalizarii culturii in scopuri de moment. Intr-un stat democratic, protejarea patrimoniului se face prin expertiza, proceduri clare si responsabilitate institutionala, nu prin decizii administrative netemeinice", se arata in petitie. "Un pilon esential al sistemului de protectie a patrimoniului national" Potrivit initiatorilor, INP este singura institutie din Romania care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural - prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare si promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial si digital. Este continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondata in 1892, si un pilon esential al sistemului de protectie a patrimoniului national. "INP nu este o structura redundanta - dimpotriva, este liantul dintre autoritati, experti, mediul academic si societatea civila, si contribuie activ la reformele culturale si la protejarea memoriei noastre colective", arata Fundatia Pro Patrimonio. Ce ar insemna desfiintarea, comasarea sau absorbtia INP in Ministerul Culturii "Desfiintarea INP este o masura care va distruge un echilibru institutional construit in decenii, ar reduce eficienta administrativa si ar produce un vid de expertiza cu consecinte ireversibile asupra patrimoniului cultural national", reclama initiatorii, care enumera potentialele efecte negative: "Crearea unui blocaj in indeplinirea obligatiilor asumate prin PNRR ca urmare a desfiintarii institutiei de implementare, ca entitate distincta de institutia finantatoare, si riscand implicit pierderea finantarii directe de cca 15 milioane de Euro, o penalizare de peste 100 milioane de euro, respectiv periclitarea celor 2.200 milioane de euro suma corespunzatoare Componentei 5 Valul Renovarii; Blocarea sau intarzierea proiectelor si programelor de finantare pentru monumente istorice (PNR, TMI); Intarzierea sau anularea reformelor structurale din domeniul patrimoniului; Pierderea personalului cu inalta calificare, greu de inlocuit intr-un sistem care ii plateste prost si este deja subdimensionat; Fragmentarea si politizarea expertizei si pierderea independentei profesionale; Compromiterea de relatii internationale esentiale si a credibilitatii Romaniei in fata UNESCO si a altor parteneri europeni; Blocarea sau intarzierea proceselor de digitalizare si de evidenta a patrimoniului, vitale pentru protejarea si promovarea sa dar si pentru securitatea nationala. Povara bugetara pentru acoperirea costurilor serviciilor de specialitate pe care INP le ofera acum la un nivel de inalta expertiza, va depasi, cu siguranta, eventuale economii preconizate din transformarea INP in departament al Ministerului Culturii". Petitia avea peste 1.000 de semnaturi la aproximativ doua ore de la publicare.