×

Opinii

Pare un paradox: Romania produce/economiseste acum prea multi bani si prea repede pentru cat poate...

Pare un paradox: Romania produce/economiseste acum prea multi bani si prea repede pentru cat poate economia, pentru cat pot companiile romanesti, pentru cat pot persoanele fizice sa absoarba. Daca piata nu va crea oportunitati, excesul de lichiditate din banci, din Pilonul II de pensii se va duce in afara.

17.06.2024, 00:07 Sursa: zf.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.

Sistemul bancar romanesc continua sa arate foarte bine - lichiditate in exces, solvabilitate ridicata, profitabilitate ridicata, credite neperformante extrem de reduse - desi intr-un fel sau altul, ne confruntam cu crize mai mari sau mai mici, cu o inflatie inca mare, cu dobanzi inca mari, ceea ce inseamna rate mari la credite, cu o economie care si-a redus ritmul de crestere, cu deficite structurale din ce in ce mai mari, si nu in ultimul rand, cu o situatie geopolitica extrem de tensionata.

Singurele probleme ale sistemului bancar sunt: marimea sistemului bancar, care este prea mica - activele bancare fiind de numai 50% din PIB, in scadere fata de acum 10 ani si capacitatea bancilor de a plasa in credite, in business, in economia reala, nu in cea de stat, banii pe care ii au si ii strang in depozitele atrase de la populatie.

Cresterea salariilor din ultimul deceniu, peste inflatie, a dus la cresterea depozitelor bancare si la un exces de economisire fata de creditele acordate si creditele pe care bancile le pot acorda.

Cresterea salariilor - spre exemplu, salariul mediu net a crescut cu 190% din 2013 pana la finalul lui 2023, adica de la 1.800 de lei la 5.200 lei a dus la cresterea depozitelor bancare de retail cu 160%, de la 130 mld. lei la 338 mld. lei. Pe langa acest lucru a fost si cresterea numarului de salariati in economie cu 700.000, stabilitatea incredibila a cursului valutar leu-euro (intr-un deceniu cresteresa cursului a fost numai de 10%) banii obtinuti de romani in afara si plasati in tara si vanzarile de active - case, terenuri, apartamente, actiuni, etc.

De partea cealalta, creditele de retail au crescut cu numai 69%, de la 103 mld. lei pana la 174 mld. lei.

O situatie mai buna este la nivelul creditelor ipotecare, care au crescut cu 160%, de la 40 mld. lei, la 106 mld. lei si inca este putin. Creditarea ipotecara rezidentiala este la un nivel extrem de scazut, iar cea mai importanta problema acum nu este legata de nivelul ridicat al dobanzilor la credite ci de lipsa unei oferte suficient de mari. Legislatia complicata, birocratia, disputele intre dezvoltatori si autoritati au dus la blocarea constructiilor si dezvoltarii rezidentiale.

In acest fel, raportul dintre credite si depozite a scazut in ultimul deceniu de la 104% la 67%, am putea spune o scadere dramatica. Scaderea ar fi fost si mai mare daca statul nu ar fi venit din 2020 incoace cu programele de garantii guvernamentale care au sustinut creditarea companiilor romanesti.

La fel s-a intamplat si cu intermedierea financiara totala, daca ne uitam la indicatorul credite in PIB, respectiv de la 34% in 2013, la numai 24% la finalul anului trecut.

Intr-o economie care are nevoie de finantare, paradoxal, companiile au in banci depozite mai mari decat creditele luate, raportul fiind 236 mld. lei depozite vs 213 mld. lei credite.

In ultimul deceniu, cand economia a crescut cu 153%, de la un PIB de 632 mld. lei in 2013, la 1.600 mld. lei la finalul lui 2023, cand cifra de afaceri a tuturor companiilor din Romania a crescut cu 166%, de la 1.126 mld. lei la 3.000 mld. lei, activele bancare au crescut cu numai 122%, desi masa monetara a crescut cu 176%.

In schimb, a crescut exponential datoria publica a statului, de la 240 mld. lei, la 780 mld. lei.

Am putea spune ca sistemul bancar a avut un supernoroc, pentru ca statul, adica toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria, a crescut datoria publica intr-un asemenea ritm, incat a permis bancilor romanesti sa aiba un loc unde sa-si plaseze banii din excesul de depozite, prin achizitia de titluri de stat.

Ce nu se mai poate plasa in titluri de stat, pentru ca bancile sunt la limita maxima, se duce in depozite la BNR, acolo unde BNR plateste o dobanda mare (6% acum) pentru a tine inflatia sub control, acesta fiind instrumentul de politica monetara cel mai puternic folosit de BNR in aceste vremuri.

Nu stiu cine nu creeaza oportunitati in economie pentru a absorbi surplusul de bani intre depozite si credite (companiile nu mai fac investitii sau bancile nu mai gasesc companii bancabile sau bancherii au un risc mult prea ridicat in acordarea de credite, sau statul/ guvernul nu are capacitatea de a absorbi banii pe care-i are in proiecte publice sau legislatia, reglementarea bancara nu incurajeaza cresterea afacerilor), dar la un moment dat, tot acest exces de lichiditate se va duce in afara.

Asa cum se va intampla cu banii din Pilonul II de pensii, acolo unde intra prea multi bani lunar - prin cresterea salariilor si prin majorarea contributiei la Pilonul II, fata de oportunitatile care sunt acum pe piata bursiera, pe piata instrumentelor cu venit fix, pe piata titlurilor de stat, care la un moment dat vor trebui plasati in afara, in alte tari, pe alte piete, pentru ca pe piata financiara romaneasca nu mai ai unde sa ii investesti.

Spre exemplu, Pilonul II de pensii, care este principalul actionar al Bancii Transilvania, a ajuns cu expunerea pe aceasta banca la limita si trebuie sa vanda din actiunile bancii, in cea mai buna perioada in care se afla Banca Transilvania si cand ceilalti investitori vor sa cumpere actiuni. Ca un punct pozitiv, depozitele mai mari decat creditele au permis Bancii Transilvania sa sustina achizitia a patru banci de pe piata si sa ajunga numarul unu.

Din pacate, lipsa de oportunitati de investitii suficiente ca numar si ca marime, capacitatea statului de a absorbi banii pe care ii are si pe care ii poate atrage, face ca depozitele bancare existente, adica economisirea, atat din partea persoanelor fizice, cat si din partea companiilor, sa devina incet, incet o piatra de moara, adica un cost pentru banci, un cost pentru business si un cost pentru economia romaneasca.

Din pacate, am ajuns prea repede in situatia in care este Occidentul, unde economisirea a ajuns mai mare decat PIB-ul tarilor respective, iar surplusul este plasat in alte tari, desi propriile economii occidentale sunt crapate - asa cum este in Italia, Germania, Franta si nu in ultimul rand, Statele Unite.

Cred ca acum New Yorkul are in centru o infrastructura mai proasta decat o are Bucurestiul.

Daca nu se vor gasi solutii - mai multe companii de stat la Bursa, mai multe companii private la Bursa, daca guvernul, indiferent de numele lui, nu va crea mai repede oportunitati de investitii, daca companiile private romanesti (vezi cazul Dedeman) nu se vor extinde si in alte zone si in alte tari, cum au facut-o austriecii, polonezii, ungurii, cehii, banii acumulati in Romania se vor duce in alta parte, iar economia romaneasca, businessul romanesc, businessul antreprenorial romanesc vor suferi.

Principalele subiecte din sistemul bancar romanesc vor fi discutate de catre principalii bancheri din Romania la ZF Bankers 2024, 17-19 iunie. Puteti citi aici agenda conferintei si cine sunt speakeri.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.


Articole asemanatoare