Eveniment

￢ La nivelul Uniunii Europene, ponderea este de 30%, in scadere de la 37,4% in 2015.

Romania este pe locul cinci in clasamentul tarilor membre ale Uniunii Europene dupa ponderea populatiei care nu poate face fata cheltuielilor neprevazute, arata datele publicate de Eurostat.

Cu 40% dintre romani aflati in imposibilitatea de a acoperi o cheltuiala neprevazuta in anul 2024, tara se situeaza pe locul cinci in UE, dupa tari precum Bulgaria, Letonia, Grecia si Lituania. Fata de 2015, ponderea a scazut cu 11,4 puncte procentuale, de la 51,4%, mai arata statisticile Eurostat.

In 2024, aproape 1 din 3 persoane (30%) din UE au raportat ca nu poate face fata cheltuielilor neprevazute, in scadere cu 1,2 puncte procentuale (pp) fata de 2023.

"Ponderea este pe un trend usor descendent in ultimul deceniu. Dupa ce a atins un varf de 40% in 2012, in urma crizei financiare si economice globale, situatia s-a imbunatatit timp de cativa ani consecutivi, coborand la 30,8% in 2019. In 2020, odata cu izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea populatiei care nu putea face fata cheltuielilor neprevazute a crescut din nou, revenind la 32,5%. Dupa aceasta inversare temporara, trendul descendent a continuat. Per total, a fost o scadere de 7,4 pp in ultimul deceniu", transmite Eurostat.

Insecuritatea economica, masurata prin ponderea populatiei care nu poate face fata cheltuielilor financiare neprevazute, a fost cea mai ridicata in Bulgaria (45,6%), Letonia (45,3%) si Grecia (43,9%). Niciun stat membru al UE nu a avut mai mult de jumatate din populatie in aceasta situatie, o imbunatatire fata de 2015, cand ponderea populatiei aflate in insecuritate economica depasea 50% in noua state membre, ajungand la 72,2% in Ungaria, 60,5% in Cipru si 60,4% in Letonia. Ramona Cornea

In 2024, cea mai buna situatie a fost inregistrata in Olanda (16,9%), Malta (18,3%) si Cehia (19,2%), unde mai putin de o cincime din populatie se confrunta cu astfel de dificultati.

Cele mai mari scaderi din ultimul deceniu au fost inregistrate in Ungaria, unde ponderea a scazut cu 43,6 pp, precum si in Cipru (-25,7 pp) si Croatia (-24,9 pp). Per total, a fost o scadere in toate statele membre, cu exceptia a doua: Suedia, unde ponderea a crescut cu 2,5 pp (pana la 22,3%), si Germania, unde a crescut cu 1,8 pp (pana la 32,2%).

Un alt indicator masurat la capitolul de insecuritate economica este cel al datoriilor restante. In 2024, restantele la credite ipotecare sau chirii au fost cele mai raspandite in Grecia, unde 10,4% din populatie avea astfel de datorii restante. Urmatoarele cele mai ridicate ponderi au fost inregistrate in Spania (5,8%) si Finlanda (5,7%). Ponderea populatiei care raporta restante la plata creditului ipotecar sau a chiriei a fost sub sau egala cu 2,0% in 13 state membre, atingand un minim de 0,4% in Romania si 0,6% in Polonia si Croatia.