Capitala de 100

Denumita de multi specialisti in domeniu o bijuterie arhitecturala, Casa Filipescu - Cesianu se pastreaza cu mandrie de mai bine de 150 de ani, desi a trecut si prin perioade tulburi. Situata pe Calea Victoriei, nr. 151, colt cu strada Sevastopol, imobilul care a stat inchis timp de zeci de ani adaposteste acum „Muzeul Varstelor”, un muzeu unic in Romania, unde toti cei care ii trec modernul prag pot afla istoria vietii intime, de acasa, a familiei si modul de trai al romanilor din ultimii 300 de ani.

„Pentru prima oara s-a cladit un edificiu pe acest teren, la mijlocul secolului al XIX-lea, atunci cand boierul Iancu Filipescu a construit aici o casa pe domeniul sau. Ulterior, casa a intrat in familia Cesianu prin casatorie. Mai exact Constantin Filipescu, fiul cel mare al lui Iancu Filipescu, s-a casatorit cu Maria Filipescu, nascuta Ghika. Apoi Constatin a murit si Maria s-a recasatorit cu Stefan Cesianu, un baiat din familia Cesianu. Astfel, casa intra din Familia Filipescu in familia Cesianu si se justifica numele dublu al casei Filipescu Cesianu”, a afirmat intr-un interviu pentru Descopera Vladimir Cretulescu, muzeograf Casa Filipescu - Cesianu.

Despre primul edificiu cladit intre anii 1846 - 1850 de boierul Iancu Filipescu, unul dintre marii proprietari funciari ai Tarii Romanesti, pe acest teren nu se cunosc foarte multe. „Filipestii, in special, erau dintre primele cinci familii de proprietari funciari din Valahia. Erau extrem, extrem de bogati”, a precizat muzeograful.

La vremea respectiva, zona unde era amplasat imobilul, actuala Calea Victoriei, se afla la marginea Bucurestiului. „Vorbim de niste proprietati care asa, ca sa facem o mica licenta, sunt echivalentul cartierului Pipera astazi. Niste proprietati aflate in marginea orasului, cu gradini relativ mari. Toate cartierele care se ridica la nordul Pietei Victoriei sunt ridicate in interbelic, in epoca urmatoare, ne aflam fix la marginile orasului Bucuresti in momentul respectiv”, a adaugat Vladimir Cretulescu.

Cel care a adus imobilul si gradina in forma din prezent a fost avocatul Constantin Cesianu, tatal lui Stefan si membrul unei familii la fel de bogate. Spre finalul anilor 1880 si pana in anul 1892, impreuna cu arhitectul Leonida Negrescu, a restaurat partea din fata a cladirii, unde in prezent se afla „Muzeul Varstelor”, si a adaugat corpul secundar din spate, unde in prezent se afla partea administrativa a Muzeului Municipiului Bucuresti. „Deseneaza si parcul casei, parcul pe care il avem si astazi si, practic, da intregului ansamblu infatisarea eclectic-franceza specifica sfarsitului de secol al XIX-lea, specific Micului Paris. Si Cesienii erau, de asemenea, extrem de bogati. Avem foarte multe case Cesianu in Bucuresti in acest moment. Cesianu-Racovita, Cesianu - Filipescu si mai sunt si altele. Practic, aceste nume se explica prin faptul ca sunt numele obtinute prin casatorie. Adica, practic, un vlastar al familiei se casatorea cu altcineva dintr-o alta familie si atunci se crea o casa pentru noul cuplu de insuratei”, a specificat muzeograful Casei Filipescu - Cesianu.

Dupa moartea lui Constantin Cesianu in 1914, imobilul revine urmasilor acestuia. „Avem marturia regretatului Neagu Djuvara care ne povesteste ca in 1918, la varsta de 2 ani, a asistat la o parada a Armatei Romane pe Calea Victoriei, pe care a privit-o de la balconul Casei Filipescu - Cesianu. Era in vizita cu parintii. Este o amintire foarte, foarte timpurie cand a putut asista la o parada triumfala a armatei romane victorioase, la finalul Primului Razboi Mondial”, a adaugat Vladimir Cretulescu.

In 1935, Dinu Cesianu, ministru plenipotentiar la Paris si unul dintre apropiatii regelui Carol al II-lea, vinde casa Societatii Romane de Radiodifuziune (SRR). In 1940, in schimbul unui teren pe Bulevardul Kiseleff dat SRR, Primaria Capitalei intra in posesia imobilului de pe Calea Victoriei. „Primaria hotaraste, in final, sa doneze casa Muzeului Municipal care era relativ proaspat infiintat si care nu mai avea un sediu in urma faptului ca Casa Moruzi, vechiul sau sediu, era intr-o stare avansata de degradare si urma sa fie demolata”, a mentionat muzeograful.

Aflata si aceasta intr-o stare avansata de degradare, Casa Filipescu - Cesianu a fost inchisa publicului timp de 76 de ani, perioada in care a servit drept cladire de birouri sau depozite pentru Muzeul Municipiului Bucuresti. Spre finalul anilor 1980, Nicolae Ceausescu ar fi pus ochii pe casa Cesianu-Filipescu, dorind sa o confiste, insa evenimentele din decembrie 1989 i-au zadarnicit planurile. In 2014, imobilul a intrat intr-un amplu proces de reconsolidare si restaurare din bani europeni.

In decembrie 2016 s-a deschis aici expozitia actuala, expozitia de antropologie urbana „Muzeul Varstelor”. „Este prima expozitie de antropologie urbana din Romania si este cea mai tanara expozitie permanenta din expozitiile Municipiului Bucuresti. Gradina, curtea muzeului, are statut de parc public. Este accesibila in mod liber oricarui bucurestean care vrea sa petreaca cateva clipe de liniste intr-o zona relativ centrala. Avem sezlonguri. Avem corporatistii din jur care, de multe ori, isi iau pranzul in aceeasta gradina si avem foarte multe evenimente pe care le tinem, spectacole de teatru, concerte, statuile vivante ale Teatrului Masca fac spectacole aici”, a afirmat Vladimir Cretulescu.

Intr-o cladire anexa, construita special pentru acest scop, se afla o expozitie permanenta cu fresce ale Manastirii Vacaresti, unul din cele mai valoroase monumente istorice din Bucuresti, demolata in anul 1986 din ordinul lui Nicolae Ceausescu.

In colectia Muzeului Varstelor se gasesc foarte multe obiecte de mare valoare, unul dintre ele fiind rochia de mireasa a unei boieroaice valahe din secolul XVIII, dintr-o perioada in care la nunta nu exista obiceiul purtarii rochiei albe. „Este din catifea rosie, brodata cu fir de aur si este un bun clasat in categoria Tezaur al Patrimoniului National. Este un bun de valoare mondiala, nu nationala, este una inestimabila. Piesele vestimentare de secol XVIII sunt extrem de rare in conditii de conservare destul de bune ca aceasta piesa”, a precizat muzeograful.

Imbracaminte, mobilier, tablouri, vesela, argintarie, obiecte de podoaba, obiecte audio, foto, video, inclusiv instrumentar medical de secol XX donat de Spitalul Filantropia, toate sunt expuse la „Muzeul Varstelor”, unde cei care ii trec pragul fac o calatorie prin viata de familie a romanilor ce au trait in Bucuresti in ultimele 300 de ani. „Muzeul a fost creat sa proiecteze pe vizitator in experienta de viata a unei persoane de varsta lui care a trait in Bucuresti in secolele trecute, secolele XVIII, XIX, XX, si sa il faca pe vizitator sa inteleaga cum traiau oamenii din trecut, ce dificultati intampinau si, intr-un fel, cat de privilegiat este el ca traieste in secolul XXI si nu in epocile trecute”, conchide muzeograf Casa Filipescu - Cesianu.