Politic-Social

La 8 februarie (pe stil vechi), 20 februarie (pe stil nou) se implinesc 170 de ani de la abolirea sclaviei rromilor in Principatele Romane, ocazie cu care Asociatia "La Voix des Rroms", in parteneriat cu INALCO (Institut National des Langues et Civilisations Orientales) din Paris organizeaza o zi de reflectie, memorare si dezbatere dedicata uneia dintre cele mai indelungate si mai putin cunoscute forme de sclavie din istoria Europei, dupa cum se arata intr-un comunicat al asociatiei. Este despre un eveniment cu o miza aparte, intr-o Europa cu o istorie prea putin comoda atunci cand vorbim de nedreptati sociale intinse pe secole. Si chiar daca oamenii acestia din prezent nu pot face nimic sa schimbe trecutul, pot, in schimb, sa se implice in activitati care sa readuca in atentia publicului o istorie despre care s-a vorbit prea putin si s-o puna in legatura cu formele contemporane de rasism la adresa rromilor ("antitsiganism", dupa cum se exprima comunicatul). Declaratia Rromilor de la Paris - 2026 Un moment central al evenimentului il constituie prezentarea publica a Declaratiei Rromilor de la Paris - 2026, un manifest structurat in 22 de puncte. Documentul formuleaza revendicari concrete privind recunoasterea oficiala a sclaviei rromilor, dezvoltarea politicilor memoriei, integrarea acestui subiect in educatie si consolidarea mecanismelor de combatere a discriminarii la nivel national si european. Initiatorii Declaratiei subliniaza ca antitsiganismul contemporan nu poate fi inteles in afara contextului istoric al sclaviei si al excluderii sistemice care a urmat abolirii, fara masuri reale de integrare. Expozitie despre sclavia rromilor cu surse de arhiva Evenimentul include si vernisajul expozitiei documentare "Sclavia rromilor - cinci secole de istorie ocultata", dedicata evolutiei sclaviei rromilor in spatiul romanesc, de la primele atestari medievale pana la legile de abolire din secolul al XIX-lea. Expozitia este semnata de Petre Petcut, doctor in istorie si maitre de conferences la Universitatea din Bucuresti si la INALCO (Paris). Un demers extrem de interesant, bazat pe surse de arhiva, documente juridice, marturii istorice si cercetari academice recente si care ofera o perspectiva riguroasa (chiar daca dureroasa) asupra unui trecut prea mult marginalizat. Organizatorii spun ca expozitia urmareste nu doar recuperarea memoriei istorice, ci si integrarea acesteia intr-o reflectie europeana mai ampla privind responsabilitatea colectiva si necesitatea unei justitii simbolice, intr-o Europa care uita prea usor. Comemorarea sclaviei rromilor trebuie pusa in contextul de azi al fenomenului discriminarii si urii de rasa Comemorarea de la Paris se inscrie in cadrul proiectului international "170 de ani de la abolirea sclaviei rromilor: antitsiganismul, o mostenire dureroasa", care va continua prin mai multe etape regionale in Europa. Proiectul se va incheia la Bucuresti, la 5 noiembrie 2026, cu ocazia Zilei limbii rromani, marcand astfel o continuitate simbolica intre memorie, cultura si drepturile fundamentale. Prin acest demers, organizatorii isi propun sa transforme comemorarea intr-un act de constientizare publica si intr-un punct de plecare pentru politici mai coerente de recunoastere, educatie si combatere a discriminarii, intr-o Europa care inca se confrunta cu propriile sale istorii incomode. De ce se vorbeste atat de putin despre sclavia rromilor Sclavia rromilor a fost un fenomen social care s-a intins pe cinci secole, pana la abolirea sa definitiva intre 1855 si 1856. Cu toate ca s-a intins pe sute de ani, fenomenul e prea putin cunoscut si pomenit pe repede-nainte in programa scolara. Nici manualele, nici politicile memoriei nu gasesc de cuviinta sa vorbeasca despre acest fenomen caracterizat de violenta si injustitie sociala, care, atentie!, erau legiferate. Rromii au fost considerati bunuri mobile, vanduti, donati, mosteniti, separati de familiile lor, asemenea unor obiecte de inventar. Un fenomen caruia nu i se acorda atentia cuvenita Coduri juridice precum "Pravila lui Vasile Lupu" sau "Indreptarea legii" reglementau explicit statutul romilor ca sclavi. Casatoriile lor erau controlate, copiii nascuti din parinti sclavi deveneau automat sclavi, iar pedepsele corporale erau acceptate si uzuale. In ciuda duratei si impactului sau profund, acest trecut ramane insuficient cunoscut si rar integrat in discursul istoric european, atat in manuale, cat si in politicile memoriei. Ziua de reflectie organizata la Paris isi propune sa corecteze aceasta absenta si sa deschida o dezbatere despre responsabilitatea istorica, recunoastere si justitie simbolica.