Politic-Social

Intr-o analiza publica, Haliti sustine ca, de peste 30 de ani, romii din Romania sunt reprezentati in Parlament de aceeasi structura politica, fara competitie reala si fara posibilitatea unei schimbari prin vot. Potrivit acestuia, situatia ar contrazice principiile democratice asumate de Romania dupa 1989. "Romania tocmai a iesit dintr-un an super-electoral care i-a lasat pe multi alegatori nelinistiti mai degraba decat impacati. In momente ca acestea, cand cetatenii sunt vizibil satui de status quo si asteapta o schimbare reala, democratiile sunt testate prin modul in care functioneaza cu adevarat puterea. In acest context, modul in care functioneaza reprezentarea politica a romilor spune o poveste mult mai mare despre Romania insasi. Nu este doar despre romi, ci un caz extrem care reprezinta ceea ce toti cetatenii exprima cu voce tare despre ceea ce este in neregula in Romania: alegerile nu conteaza cu adevarat pentru ca nu exista o schimbare reala, politicienilor nu le pasa cu adevarat de risipa fondurilor publice si de nivelul de ipocrizie care a devenit de nesuportat", transmite Haliti intr-un comunicat. Un singur reprezentant, indiferent de voturi Conform legislatiei in vigoare, minoritatea roma beneficiaza de un loc rezervat in Parlament. In practica, spune Haliti, accesul la acest mandat este controlat de o singura organizatie, care functioneaza formal ca ONG, dar actioneaza ca un partid politic fara concurenta electorala reala. "Alegerile ajung sa legitimeze reprezentanti deja stabiliti de sistem. Chiar si cu un numar extrem de mic de voturi, mandatul este garantat", sustine vicepresedintele Fundatiei Roma for Europe. Datele electorale invocate arata o scadere constanta a sprijinului: de la aproximativ 80.000 de voturi in anii '90, la doar 13.881 de voturi la alegerile parlamentare din 2024. In contextul unei populatii rome estimate la aproximativ doua milioane de persoane, sustinerea electorala ar fi sub 1%. "Deci, cum functioneaza democratia de fapt pentru cea mai mare minoritate europeana, minoritate care are cel mai mare numar de persoane dintre toate statele membre UE in Romania? Raspunsul este: ca pe vremea lui Nicolae Ceausescu. De mai bine de treizeci de ani - de peste doua ori mai mult decat domnia lui Ceausescu -, romii din Romania au fost reprezentati de una si aceeasi structura politica, protejata de un sistem cu partid unic si platita din bani publici incepand din 1992. Puterea s-a schimbat in alte parti ale politicii romanesti, dar nu si aici. Pentru romi, reprezentarea a ramas fixa, izolata de presiunea electorala si efectiv permanenta. Pur si simplu, romii nu au nicio modalitate de a alege cine ii poate reprezenta ca minoritate. Accesul la scaunul parlamentar rezervat romilor este efectiv rezervat unei singure organizatii, care functioneaza nu chiar ca un partid politic, ci ca un ONG. Sistemul monopolist, de tip comunist, este construit atat de cinic incat alegerile legitimeaza de fapt reprezentantii deja alesi de sistem. Ei ar ajunge in parlamentul national chiar daca ar castiga un singur vot, la propriu", a adaugat acesta. Finantare publica de milioane, indiferent de sustinere Un alt punct criticat este finantarea publica. Potrivit datelor citate, organizatia care detine reprezentarea exclusiva a romilor primeste anual fonduri de la bugetul de stat pe baza dimensiunii oficiale a minoritatii, nu a rezultatelor electorale. Doar in anul 2024, suma alocata a fost de 38,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 7,6 milioane de euro. "Supravietuirea politica nu depinde de voturile romilor, ci de designul institutional", afirma Haliti. Nereguli semnalate de Curtea de Conturi si OLAF Criticile vizeaza si modul in care au fost cheltuiti banii publici. Curtea de Conturi a Romaniei a constatat in mai multe randuri cheltuieli ilegale sau nejustificate, recuperate ulterior prin litigii. La nivel european, OLAF a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimand prejudicii de ordinul milioanelor de euro, cazuri trimise spre urmarire penala. "Si ei tin curtile ocupate. Curtea de Conturi a Romaniei a constatat in mod repetat cheltuieli publice ilegale sau nejustificate legate de activitati care implica structura reprezentativa exclusiva a romilor, banii fiind recuperati doar dupa litigii prelungite. La nivel european, biroul antifrauda al UE, OLAF, a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimand milioane de euro in fonduri utilizate abuziv, si a trimis cazurile spre urmarire penala - insa fara o decizie publica clara ani mai tarziu", afirma Haliti. In lipsa unor alternative democratice, multi alegatori romi aleg sa nu mai voteze sau isi indreapta sprijinul catre alte formatiuni. Haliti avertizeaza ca partide de extrema dreapta, cunoscute pentru pozitii anti-minoritati, obtin rezultate semnificative in unele comunitati rome. "Aceasta nu inseamna ca romilor nu le mai pasa de democratie, ci ca si-au pierdut increderea intr-un sistem care nu se poate schimba", se arata in analiza. Controverse recente si acuzatii de incompatibilitate In text este amintit si un episod recent, in care reprezentantul romilor a fost revocat din functia de presedinte al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputatilor, in urma unor declaratii publice considerate incompatibile cu atributiile functiei, inclusiv in raport cu drepturile comunitatii LGBT. De asemenea, acesta sustine ca responsabilitatea nu apartine comunitatii rome, ci establishmentului politic romanesc, care ar fi tolerat timp de decenii un sistem fara competitie. In opinia sa, deschiderea reprezentarii catre alegeri reale, liste concurente si lideri inlocuibili ar intari democratia Romaniei, nu ar slabi-o. "Privita comparativ, inconsecventa este evidenta. In tarile vecine, romanii care traiesc ca minoritati nationale, cum ar fi in Ungaria sau Serbia, aleg reprezentanti prin alegeri directe, liste concurente si conducere inlocuibila. Romania se bazeaza pe aceste standarde cand pledeaza pentru cetatenii sai din strainatate. Acasa, pentru romi, le refuza.", avertizeaza Haliti, concluzionand ca miza nu este doar reprezentarea unei minoritati, ci credibilitatea democratiei romanesti in ansamblu.