Politic-Social

Administratia Nationala "Apele Romane" demonteaza stirile false care au aparut si s-au viralizat in spatiul public, referitoare la directive ale Uniunii Europene, emise catre Romania, de a dezafecta sau a goli acumularile importante de apa aflate pe teritoriul national. "Apele Romane" da asigurari ca nu exista instructiuni, ordine sau obligatii privind demolarea, dezafectarea sau golirea acumularilor importante aflate pe teritoriul tarii, potrivit unui comunicat publicat miercuri. "Nu se refera la baraje mari" "Uniunea Europeana nu a emis si nu a transmis Romaniei instructiuni, ordine sau obligatii privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumularilor importante aflate pe teritoriul national. In spatiul public sunt vehiculate informatii potrivit carora o directiva europeana ar impune desfiintarea barajelor, fiind invocata cifra de aproximativ 1.200.000 de "bariere" existente in Europa. Subliniem ferm ca acest termen nu se refera la baraje mari sau strategice, precum Portile de Fier, Izvorul Muntelui-Bicaz, Vidraru, Paltinu sau alte baraje mari, de importanta nationala", se arata in document. Compania aduce clarificari importante intr-un domeniu in care lipsa de informatii poate produce intoxicari periculoase. Lucrari hidrotehnice minore Datele ICOLD (International Commission on Large Dams - Comisia Internationala a Marilor Baraje) si EuroCOLD (ramura europeana a ICOLD) arata ca, in Europa, exista circa 4.000 - 5.000 de baraje mari. "Diferenta majora dintre aceasta cifra si cea de 1,2 milioane demonstreaza fara echivoc ca "barierele" atribuite "directivelor europene" reprezinta, in principal, lucrari hidrotehnice minore vechi si degradate fara utilitate pentru societate precum: praguri transversale mici pe cursurile de apa, stavilare vechi, podete si praguri de fund, amenajari piscicole sau alte obstacole locale, degradate, adesea nefunctionale ori abandonate. Aceste structuri au, de regula, inaltimi reduse, nu asigura folosinte si nu sunt baraje, indiferent de categoria de importanta. In cele mai multe situatii, solutiile promovate vizeaza adaptarea constructiva, precum reprofilarea cu pante line sau realizarea de pasaje pentru pesti, iar demolarea se refera numai la acele mici praguri degradate sau care si-au consumat durata de viata utila, fiind propuse alte solutii moderne care sa imbunatateasca conditiile de curgere, factorii de mediu si sanatatea populatiei", specifica documentul. Vulnerabilitatile apar la lucrarile hidrotehnice minore "Apele Romane" exemplifica cu o situatie din Gorj, unde doua baraje piscicole de mica importanta au fost rupte de viiturile generate de precipitatiile abundente: "Aceste lucrari erau destinate exclusiv pisciculturii, aveau importanta redusa, nu erau administrate de Administratia Nationala "Apele Romane", prezentau deficiente de intretinere. Cazul din Galati, semnalat inclusiv in rapoarte ale Curtii de Conturi, confirma faptul ca vulnerabilitatile apar preponderent la lucrari hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate si construite conform unor normative si standarde, sunt monitorizate permanent si exploatate conform unor norme stricte de siguranta". Administratia Nationala "Apele Romane" administreaza 82 de baraje importante si 329 de baraje de importanta mai mica. Hidroelectrica administreaza 99 de baraje importante si peste 1.500 de baraje mici, ce apartin autoritatilor locale sau persoanelor fizice, realizate in special pentru piscicultura si agrement. Deciziile le iau exclusiv autoritatile romane "Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, in cazuri exceptionale, dezafectarea sau postutilizarea barajelor sunt luate exclusiv de autoritatile romane, conform legislatiei nationale, avand la baza justificari argumentate de specialisti si experti, unii de talie internationala. Nu exista o lista impusa de Uniunea Europeana cu baraje din Romania care ar trebui dezafectate. Evaluarea si eventualele decizii de conservare, postutilizare sau abandonare se realizeaza strict in baza normativului NTLH-033/2002, deci promovat anterior aderarii Romaniei la UE, revizuit in 2025, pentru a permite aplicarea unor solutii moderne de postutilizare in cazul unor obiective declarate fara utilitate actuala, la solicitarea si cu efortul financiar al detinatorilor (de exemplu, montarea de panouri fotovoltaice pe suprafata unor halde de steril, iazuri de decantare miniere sau dezafectarea unor depozite industriale cu posibilitatea valorificarii materialelor continute)", arata comunicatul. Asa-zisele "directive UE" au statut de recomandare si se refera la bariere minore, degradate sau cu viata utila epuizata.