Externe

Uniunea Europeana pregateste crearea unei noi Agentii Vamale a UE (EU Customs Agency - EUCA), care ar urma sa devina operationala in jurul anului 2028. Institutia este gandita pentru a raspunde cresterii masive a numarului de colete ieftine din afara UE, in special din China, care ajung zilnic in terminalele de marfa europene. In prezent, vama UE este gestionata de 27 de autoritati nationale, cu proceduri si evaluari de risc diferite, ceea ce ingreuneaza controlul transporturilor suspecte, de la produse nesigure la droguri sau marfuri contrafacute. Noua agentie ar urma sa imbunatateasca acest sistem printr-o coordonare centralizata si prin utilizarea unui hub comun de date pentru monitorizarea transporturilor. Ce va face Agentia Vamala a UE EUCA va avea aproximativ 250 de angajati si nu va inlocui autoritatile nationale, ci le va coordona. Rolul sau principal va fi supravegherea fluxurilor comerciale, evaluarea riscurilor comune si schimbul de date intre statele membre, cu scopul de a combate mai eficient frauda vamala si contrabanda. Institutiile europene trebuie acum sa decida unde va fi amplasat sediul agentiei, iar noua orase s-au inscris in competitie. Bucurestiul, candidatura-surpriza intr-o cursa europeana Printre orasele candidate se afla si capitala Romaniei, considerata de Politico o candidatura cu sanse reduse. "Nimeni nu se astepta ca Romania sa depuna o candidatura", noteaza publicatia, care arata ca Bucurestiul mizeaza pe argumente legate de contextul geopolitic regional. "Gazduirea EUCA la Bucuresti ar consolida coeziunea Uniunii prin plasarea unei autoritati strategice-cheie intr-o regiune esentiala pentru securitatea fluxurilor comerciale europene", se arata in dosarul de candidatura. Autoritatile romanesti fac referire directa la rolul jucat de porturile de la Dunare, care au devenit in ultimii ani o ruta vitala pentru exporturile Ucrainei, in contextul razboiului declansat de Rusia. Plusuri logistice, minusuri de imagine Un avantaj important al Bucurestiului este faptul ca spatiul propus pentru sediul agentiei este disponibil imediat, spre deosebire de alte orase unde cladirile vor fi gata abia peste cativa ani. Insa analistii publicatiei americane remarca si caracterul neobisnuit al amplasamentului: locatia este "marginita de o cladire industriala degradata si de un dealer Subaru". Printre argumentele logistice mentionate in sprijinul candidaturii se numara si linia de metrou M6, care ar urma sa conecteze pana in 2028 cele doua aeroporturi ale Capitalei de oras. Cine sunt ceilalti competitori Bucurestiul concureaza cu opt orase europene, fiecare cu atuuri diferite. Lille, oras din nordul Frantei, este vazut ca unul dintre favoriti, dupa ce si-a lansat candidatura mai devreme si beneficiaza de influenta Parisului in dezbaterea privind controlul comertului online. Haga, capitala politica a Tarilor de Jos, mizeaza pe apropierea de portul Rotterdam si de aeroportul Schiphol, precum si pe faptul ca gazduieste deja institutii europene din domeniul justitiei si securitatii. Roma propune o cladire istorica si subliniaza ca nu gazduieste nicio agentie a Uniunii Europene, in timp ce Malaga, oras din sudul Spaniei, se prezinta ca un hub digital si de securitate cibernetica. Varsovia isi leaga candidatura de rolul Poloniei ca stat de frontiera al UE si de experienta acumulata prin agentia Frontex. La randul sau, Zagreb mizeaza pe faptul ca Croatia nu are nicio agentie europeana, iar Porto invoca traditia istorica a vamilor si ofera facilitati fiscale. Orasul belgian Liege porneste de la un avantaj logistic major: unul dintre cele mai mari huburi aeriene de marfa din Europa si un punct-cheie pentru avalansa de colete din comertul electronic. Cum se decide orasul castigator Procedura de selectie a orasului nu este inca stabilita clar. Statele membre si Parlamentul European au pozitii diferite: guvernele vor sa aiba un cuvant decisiv, in timp ce eurodeputatii se opun incercarilor acestora de a pastra controlul decisiv. In aceasta etapa, Parlamentul European, prin comisia de specialitate, organizeaza audieri ale celor noua orase candidate, unde fiecare isi prezinta cladirile propuse si argumentele logistice si strategice. Decizia finala va fi una politica si va tine cont de mai multi factori, printre care disponibilitatea rapida a sediului, infrastructura, accesul si echilibrul geografic intre statele membre.