Cultura si divertisment

In ciuda existentei unor factori de risc modificabili, precum consumul de alcool, obezitatea sau infectiile virale, si a beneficiilor demonstrate ale diagnosticului precoce, persista o nevoie neacoperita de a consolida depistarea si de a creste participarea la programele de screening. Asocierea automata cu anumite comportamente sau obiceiuri anterioare face ca aceasta tumora sa fie insotita de un stigmat aparte, scrie Vanguardia. Acest lucru poate genera vinovatie, tacere sau negare la nivelul pacientului si, in consecinta, poate limita nu doar constientizarea colectiva si dezvoltarea programelor de screening, ci si prezentarea persoanelor la consultatiile de depistare a cancerului hepatic. Adoptarea unor obiceiuri de viata sanatoase pentru preventia cancerului de ficat este valabila si pentru persoanele care sufera deja de aceasta boala, deoarece poate contribui la un prognostic mai bun. Medicul Alba Diaz, anatomopatolog la Hospital Clinic Barcelona, explica: "Exista diferite tipuri de cancer de ficat, iar acestea depind de celula din care isi au originea." Carcinomul hepatocelular este, de departe, cel mai frecvent tip, urmat de colangiocarcinom, a carui incidenta este in crestere si care reprezinta deja aproximativ 7 % dintre tumorile hepatice primare din Spania. In plus, exista entitati mult mai rare, precum hemangioendoteliomul sau angiosarcomul, care sunt diagnosticate de obicei la pacienti mai tineri si mai frecvent la femei. "Desi ciroza creste riscul de cancer hepatic, tumora poate fi diagnosticata si la persoane fara o boala hepatica preexistenta", spune medicul Maria Reig, sefa Unitatii de Oncologie Hepatica de la Hospital Clinic Barcelona si a Barcelona Clinic Liver Cancer din cadrul IDIBAPS si CIBER. Cum se depisteaza si ce factori cresc riscul de cancer de ficat Cancerul de ficat este o tumora foarte silentioasa, deoarece simptomele apar, de regula, atunci cand boala este deja avansata. De cele mai multe ori, este descoperit in urma unor modificari observate la investigatiile imagistice, precum ecografia, realizate din alte motive. Tumora produce simptome doar in stadii avansate sau in faza de complicatii. In aceste situatii, pot aparea oboseala, cresterea perimetrului abdominal din cauza retentiei de lichide, colorarea galbena a pielii, durere abdominala continua de intensitate redusa, precum si pierderea apetitului si a greutatii. Pentru depistarea precoce a bolii, programele de screening pentru cancerul de ficat sunt esentiale. Este vorba despre o procedura simpla si neinvaziva, care consta intr-o ecografie abdominala efectuata la fiecare sase luni. Acest tip de monitorizare este destinat in principal persoanelor cu boli hepatice cronice. "Pacientii cu ciroza sunt cei care prezinta cel mai mare risc de a dezvolta cancer hepatic. Cu toate acestea, in 20 % dintre cazurile diagnosticate nu exista o ciroza prealabila", potrivit Registrului Spaniol al Tumorilor Hepatice, 2025. Acest profil este intalnit mai ales in cazul carcinomului hepatocelular, in timp ce colangiocarcinomul poate aparea chiar si la pacienti tineri si fara factori de risc cunoscuti, ceea ce face depistarea precoce si mai dificila. Care sunt optiunile terapeutice pentru cancerul de ficat Tratamentul cancerului de ficat este stabilit in functie de stadiul tumorii, clasificat conform sistemului Barcelona Clinic Liver Cancer, cunoscut sub acronimul BCLC. Acest sistem evalueaza dimensiunea si numarul nodulilor, starea generala a pacientului si functia hepatica, propunand in acelasi timp o prima optiune terapeutica. Optiunea cu cel mai mare potential curativ este cea chirurgicala, care include rezectia si transplantul hepatic. "Tratamentul chirurgical al cancerului de ficat este esential, deoarece este singurul cu intentie curativa", spune Joana Ferrer, chirurg la Hospital Clinic Barcelona. Printre interventiile cel mai frecvent utilizate se numara rezectia chirurgicala, al carei obiectiv este indepartarea completa a tumorii si evaluarea existentei unor factori care pot indica un risc crescut de recidiva. Aceasta procedura este indicata in principal pacientilor care prezinta o singura leziune. "Tratamentul chirurgical si ablatia sunt singurele optiuni cu intentie curativa in cancerul de ficat, cu conditia ca pacientul sa indeplineasca criteriile adecvate", afirma medicul Joana Ferrer, chirurg in cadrul Unitatii de Oncologie Hepatica a Hospital Clinic Barcelona. La pacientii aflati in stadiu incipient, atunci cand rezectia chirurgicala si transplantul hepatic sunt contraindicate, se poate apela la ablatia percutana, o tehnica ce distruge tumora prin introducerea de ace si utilizarea unor tehnologii care aplica energie. Alte optiuni terapeutice includ ablatia si tratamentele locoregionale, precum chimioembolizarea si radioembolizarea. Acestea constau in administrarea unui agent chimioterapic, in cazul chimioembolizarii, sau a unor particule radioactive. Cele mai importante progrese au fost obtinute prin combinatiile de imunoterapie si terapii antiangiogenice, precum atezolizumab, un anticorp anti PD L1, asociat cu bevacizumab, anti VEGF, dar si prin scheme de dubla imunoterapie, cum sunt tremelimumab cu durvalumab sau ipilimumab cu nivolumab. Cu aceste tratamente noi, supravietuirea poate depasi doi ani si se deschide posibilitatea participarii la studii clinice, in conditiile in care, in prezent, nu exista tratamente validate de linia a doua dupa imunoterapie. Pentru a continua progresul, Unitatea de Oncologie Hepatica BCLC dezvolta proiecte de cercetare si inovare cu o abordare multidisciplinara si centrata pe pacient. Printre acestea se numara studiul microbiomului si al raspunsului la imunoterapie, identificarea unor noi markeri de medicina de precizie si utilizarea inteligentei artificiale in radiologie si anatomie patologica, cu scopul de a optimiza diagnosticul, prognosticul si deciziile clinice. Toate aceste directii converg in programul BCLC.AI, care urmareste integrarea datelor biologice, clinice si imagistice pentru personalizarea maxima a managementului cancerului hepatic. In cazul colangiocarcinomului, au fost obtinute, de asemenea, progrese importante prin introducerea imunoterapiei, precum durvalumab, un anticorp anti PD L1, combinat cu chimioterapia. De asemenea, sunt utilizate terapii tintite care actioneaza asupra unor modificari moleculare specifice, precum pemigatinib, inhibitor FGFR, ivosidenib, inhibitor IDH1, sau pembrolizumab, anticorp anti PD 1, destinate pacientilor cu biomarkeri specifici.