Politic-Social

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie anunta oficial ca 22 de persoane au fost trimise in judecata in dosarul vizand comiterea unor actiuni impotriva ordinii constitutionale: un inculpat (trimis in judecata in alta cauza) sub aspectul savarsirii infractiunilor de complicitate la tentativa la comiterea unor actiuni impotriva ordinii constitutionale si comunicarea de informatii false, in forma continuata (doua acte materiale) un inculpat (arestat preventiv in lipsa), sub aspectul savarsirii infractiunilor de tentativa la comiterea unor actiuni impotriva ordinii constitutionale, nerespectarea regimului armelor si munitiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operatiuni cu articole pirotehnice efectuate fara drept si instigare publica doi inculpati (arestati preventiv in lipsa), sub aspectul savarsirii infractiunii de tentativa la comiterea unor actiuni impotriva ordinii constitutionale doi inculpati (sub controlul judiciar) sub aspectul savarsirii infractiunilor de tentativa la comiterea unor actiuni impotriva ordinii constitutionale si orice operatiuni cu articole pirotehnice efectuate fara drept 16 inculpati (sub controlul judiciar) sub aspectul savarsirii infractiunii de tentativa la comiterea unor actiuni impotriva ordinii constitutionale. In rechizitoriu, procurorii au retinut ca, in contextul Hotararii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curtii Constitutionale a Romaniei prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidentiale din Romania din anul 2024, in dimineata zilei de 7 decembrie 2024, intre orele 10:51 - 12:01, primul inculpat, fost candidat la respectivele alegeri, s-a intalnit pe raza localitatii Ciolpani, jud. Ilfov, in incinta unui centru de echitatie, in conditii de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate in zone de conflict international si implicare in activitati de recrutare si instruire paramilitara, de a carui sustinere s-a bucurat pe perioada derularii campaniei electorale precum si anterior, in scopul pregatirii acesteia). Cei doi inculpati au pus in discutie un plan conform caruia al doilea inculpat, impreuna cu persoane din cercul sau relational, cu pregatire militara sau capacitati operative specifice pregatirii militare, urmau sa desfasoare in data de 8 decembrie 2024 in municipiul Bucuresti, in contextul unor actiuni de protest, actiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pasnic al actiunilor de protest in manifestatii caracterizate prin violenta. Strategia care trebuia urmata Strategia urmarea, prin contagiune emotionala si comportamentala dublata de manipularea emotiilor colective, in contextul unui moment de maxima tensiune sociala, schimbarea ordinii constitutionale ori ingreunarea sau impiedicarea exercitarii puterii de stat. Cu referire la actiunile primului inculpat, procurorii au evidentiat ca actiunile acestuia, materializate in organizarea in conditii de clandestinitate a intalnirii si in discutarea planului privind conduita de urmat, tinand cont de toate circumstantele reale si personale, de relatiile anterioare dintre inculpati, si demersul de contactare a liderului unei organizatii radical-nationaliste, cu mesajul ca in ziua urmatoare va transmite sustinatorilor sai un indemn actional concret, precum si comunicarea de informatii false cu caracter alarmist si potential manipulator si adresarea unor indemnuri vizand continuarea votului - in ciuda deciziei de anulare a alegerilor, in cadrul unei emisiuni difuzata de un post de televiziune in seara zilei de 7 decembrie 2024, au intretinut, respectiv intarit rezolutia infractionala a celui de-al doilea inculpat. Ca urmare a planului stabilit, cel de-al doilea inculpat a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de catre el, iar in cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul Bucuresti cu 7 autoturisme, urmand ca, dupa ajungerea in capitala, membrii sai sa declanseze proteste impotriva organelor care exercita autoritatea de stat, apte sa atraga angrenarea si largul suport al populatiei. Protestele urmau a fi deturnate in actiuni violente apte sa desavarseasca politica revizionista a primului inculpat, in sensul impiedicarii exercitarii puterii legitime in stat si al asigurarii reconfigurarii ordinii constitutionale, prin detasarea de principiile sale fundamentale si de regulile statului de drept, punand in pericol siguranta nationala. Cum s-a desfasurat planul Subsecvent, in operationalizarea planului infractional, in aceeasi zi de 7 decembrie 2024, dupa organizarea modului de deplasare si asigurarea logisticii, constand in autoturisme si un numar insemnat de obiecte periculoase, precum cutite tip briceag, pumnale, cutite cu lama lunga, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare si cozi de topoare, a doua pistoale si a unui numar total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, avand un continut mare de substanta exploziva cu potential de a produce explozii puternice, rani grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a inceput deplasarea, in mod organizat, spre municipiul Bucuresti. Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul National Unic pentru Apeluri de Urgenta 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de politie care, in noaptea de 7/8 decembrie 2024, in intervalul orar 01.30 - 03.00, au reusit depistarea si oprirea in trafic, pe raza localitatilor Balotesti-Saftica, jud. Ilfov, com. Manesti, jud. Dambovita, com. Cornesti, jud. Dambovita si mun. Bucuresti, sector 1, a celor 7 autoturisme, in 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase mentionate mai sus. Toti cei 21 de membri ai grupului constituit au actionat in cunostinta de cauza in raport cu motivul deplasarii pe raza municipiului Bucuresti, respectiv in scopul anterior precizat, aderand la o formatiune organizata de tip paramilitar, controlata de cel de-al doilea inculpat. Urmarea imediata a actiunilor inculpatilor a constat in punerea in pericol a securitatii nationale, prin crearea unei stari de pericol pentru ordinea constitutionala precum si pentru valorile sociale care protejeaza exercitarea puterii de stat in conditiile legii. Concluziile procurorilor: Prin raportare la situatia de fapt expusa anterior, procurorii au relevat urmatoarele aspecte jurisprudentiale: In ceea ce priveste notiunea de "ordine constitutionala", in cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constitutionala a retinut ca aceasta desemneaza un concept amplu descris si dezvoltat in jurisprudenta sa anterioara, din care rezulta, cu claritate, precizie si previzibilitate caracteristicile, continutul si limitele acesteia. Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat ca "respectarea statului de drept nu se limiteaza la aceasta componenta, ci implica, din partea autoritatilor publice, comportamente si practici constitutionale, care isi au sorgintea in ordinea normativa constitutionala, privita ca ansamblu de principii care fundamenteaza raporturile sociale, politice, juridice ale unei societati. Altfel spus, aceasta ordine normativa constitutionala are o semnificatie mai ampla decat normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constitutionala specifica unei comunitati nationale". Prin aceeasi decizie, anterior citata, Curtea a mai retinut ca ordinea constitutionala vizeaza si "respectul pentru Constitutie" care "nu poate fi limitat la executarea literala a dispozitiilor sale operationale. Constitutia prin insasi natura sa, in plus fata de garantarea drepturilor omului, ofera un cadru pentru institutiile statului, stabileste atributiile si obligatiile acestora. Scopul acestor dispozitii este de a permite buna functionare a institutiilor, (...)." Retine in continuare Curtea ca, potrivit doctrinei de drept penal, prin "ordine constitutionala" se intelege ordinea izvorata din normele si principiile constitutionale de instituire a organelor statului si a modului de functionare si de indeplinire a atributiilor acestora, in scopul functionarii statului de drept si respectarii si garantarii drepturilor si libertatilor fundamentale. Actiunea armata si actiunile violente desfasurate in mod clasic (in spatiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, in spatiul cybernetic), daca sunt exercitate in scopul schimbarii ordinii constitutionale, prezinta un pericol deosebit pentru securitatea nationala, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului. Incercarile de lovituri de stat incalca normele de drept penal, prin afectarea relatiilor sociale la care poporul a aderat (dandu-le legitimitate) si care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsa prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale. Intr-un stat de drept intemeiat pe suprematia Constitutiei si legalitatea exercitarii puterii, orice tentativa de schimbare a ordinii constitutionale pe cale extralegala, fie prin violenta fizica, fie prin presiune sistemica, constituie o atingere grava adusa principiilor fundamentale ale organizarii statale. Astfel de actiuni nu doar ca incalca dispozitiile constitutionale referitoare la modalitatile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgreseaza si limitele admise ale manifestarii suveranitatii populare, substituind vointa democratica cu actiuni arbitrare, ilegitime si destabilizatoare. In aceasta categorie a actiunilor ilicite de o gravitate deosebita, contrare ordinii constitutionale, pot fi incluse, in functie de mijloacele utilizate si de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atat clasice in manifestare, cat si adaptate realitatilor tehnologice si geopolitice actuale, specifice contextului modern al amenintarilor hibride. Printre acestea, cu relevanta in prezenta cauza, se identifica tentativa de subminare a autoritatii constitutionale legitime si de declansare a unor conflicte interne, de tip insurectional sau paramilitar, toate in contextul unor actiuni subversive de natura politica, desfasurate prin structuri extra-institutionale cu orientari ideologice radicale, adesea de factura nationalist-extremista, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entitati politice marginale, care isi articuleaza discursul si actiunile in opozitie sistematica fata de institutiile fundamentale ale statului si principiile ordinii constitutionale. Acestora li se adauga manipularea informationala metodica, menita sa altereze perceptia publica si sa erodeze increderea in ordinea democratica. Toate aceste forme de manifestare ilicita reprezinta, in esenta, expresii moderne ale pericolului impotriva securitatii constitutionale si legitimeaza aplicarea unor masuri coercitive proportionale, in vederea protejarii valorilor axiologice fundamentale ale statului roman, perspectiva din care legea penala intervine in mod necesar ca instrument de aparare a ordinii constitutionale, incriminand in mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele savarsite in scopul inlaturarii prin violenta a autoritatilor constitutionale ori al schimbarii ordinii constitutionale in afara cadrului legal. Pe baza premizelor teoretice privind conceptul de putere de stat, inteleasa ca expresie institutionalizata si legitima a suveranitatii nationale exercitate exclusiv de popor prin reprezentantii sai alesi, rezulta ca orice tentativa de obstructionare, subminare sau impiedicare a exercitarii acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere grava adusa ordinii constitutionale si principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relatie juridico-politica oficiala intre guvernanti si guvernati, nu poate fi supusa unor presiuni sau ingerinte din partea unor grupuri sau entitati sociale care, in mod unilateral, contesta legalitatea unor decizii adoptate de autoritati competente. In consecinta, nu poate fi justificata, sub nicio forma, actiunea unei parti a societatii de a recurge la manifestari violente sau constrangatoare impotriva autoritatilor statului, chiar si in ipoteza in care acea parte apreciaza ca decizia contestata ar fi gresita ori abuziva. O asemenea conduita nu doar ca se plaseaza in afara cadrului constitutional si democratic al exprimarii politice, dar este, prin natura sa, de natura sa creeze dezechilibre institutionale majore, sa afecteze stabilitatea ordinii publice si sa ingreuneze sau chiar sa impiedice exercitarea normala a functiilor fundamentale ale statului. Intr-un regim democratic, contestarea deciziilor autoritatilor trebuie sa se realizeze pe cale legala si pasnica, prin mijloace prevazute de Constitutie si lege, si nu prin actiuni de forta care altereaza echilibrul constitutional si ameninta integritatea mecanismului juridico-politic. Rechizitoriul cauzei a fost trimis la Curtea de Apel Bucuresti, instanta competenta material si teritorial sa judece cauza in fond.