Economic

Impactul evenimentelor din Orientul Mijlociul sunt analizate pornind de la cifrele-cheie de context, respectiv faptul ca 20% din consumul mondial de petrol trece prin Stramtoarea Ormuz, iar pana la 147 de dolari/baril, un nivel istoric pe care titeiul Brent l-ar putea depasi in cazul unei intreruperi prelungite, arata analistii Coface. "Un conflict limitat la cateva zile sau saptamani - scenariul cel mai probabil in prezent - ar trebui sa aiba un impact limitat. Cu toate acestea, in cazul in care conflictul ar continua, impactul sau macroeconomic ar putea fi semnificativ si ar putea depasi problema preturilor la energie", considera Ruben Nizard, sef al departamentului de cercetare sectoriala al Coface, companie globala cu 100.000 de clienti pe aproximativ 200 de piete. Un efect imediat pe termen scurt asupra pietelor energetice Atacurile SUA si Israelului in Iran marcheaza un punct de cotitura major pentru pietele energetice. La deschiderea tranzactiilor din lunea de dupa declansarea conflictului, din 2 martie, Brent a inregistrat o crestere de peste 10%, reflectand mai degraba o crestere a primei de risc geopolitic decat intreruperi imediate si concrete ale aprovizionarii. Potrivit sursei citate, inainte de aceasta escaladare, pietele petroliere erau in mare parte excedentare. Oferta abundenta, determinata de producatorii non-OPEC+ si de reaprovizionarea rapida, a mentinut preturile sub presiune (in medie 68 dolari pe baril in 2025). Conflictul schimba regulile jocului, reintroducand o incertitudine extrema cu privire la securitatea aprovizionarii. Punct strategic pentru energie Principalul risc il reprezinta Stramtoarea Ormuz, prin care tranziteaza aproximativ 20% din petrolul consumat la nivel mondial si aproape 30% din transporturile maritime de titei. Intreruperile actuale duc deja la cresterea preturilor, arata analistii citati. Capacitatea de a ocoli aceasta stramtoare este limitata si insuficienta pentru a absorbi un soc major. Intreruperile prelungite sau repetate ar putea impinge pretul petrolului Brent la trei cifre, cu posibilitatea de a depasi maximul din februarie 2022 (122 USD/baril) sau chiar recordul din 2008 (147 USD/baril). Petrolul: riscul distrugerii infrastructurii Specialistii Coface arata ca, desi Iranul nu este principalul producator din regiune, o intrerupere a aprovizionarii sale ar avea un impact imediat asupra pietelor deja fragile. Cu o productie de peste 3 milioane de barili pe zi si aproape 1,5 milioane exportate - in principal catre China - o intrerupere ar obliga cumparatorii, in special din Asia, sa se orienteze catre alternative mai scumpe, crescand presiunea ascendenta asupra preturilor petrolului. Astfel, indica sursa citata, dincolo de aprovizionarea iraniana sau de o posibila inchidere a Stramtorii Ormuz, Iranul ar putea viza si infrastructura petroliera din alte tari din Golf. Impactul ar depinde atunci de amploarea pagubelor si de durata intreruperii, intr-un context in care capacitatea de rezerva a OPEC+ - aproximativ 4-5 milioane de barili pe zi - ramane limitata si concentrata, in special in Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite, unde fluxurile comerciale logistice ar putea fi perturbate. Efecte in lant care depasesc cu mult petrolul "Miza depaseste cu mult piata petrolului. Stramtoarea Ormuz este, de asemenea, cruciala pentru transportul gazelor naturale lichefiate (GNL), ingrasamintelor, metalelor industriale (aluminiu) si produselor petrochimice. In plus, alte puncte strategice, precum Bab el-Mandeb d ia sau Canalul Suez, ar putea fi, de asemenea, afectate in cazul unei escaladari regionale. Acest lucru ar putea duce la cresterea costurilor de transport si a primelor de asigurare pentru transportul maritim", arata analiza transmisa. Potivit analistilor, aceasta perturbare treptata a lanturilor de aprovizionare prezinta un risc crescut de penurie si presiuni inflationiste, in special pentru economiile care depind cel mai mult de importurile de energie. Efectele asupra economiei Romaniei Escaladarea tensiunilor are un efect direct inflationist, arata specialistii Coface, citand analistii Bancii Centrale Europene, care declarau in cursul lunii decembrie 2025 intr-un studiu publicat de catre BCE ca o crestere de 10% a costului energiei inseamna un impact direct estimat de +0,3% in inflatie, la care se poate adauga un efect indirect de pana la +0,2% daca socul persista. De amintit ca, chiar inaintea izbucnirii recente a conflictului, Banca Nationala a Romaniei majorase deja prognoza de inflatie pentru acest an de la 3,7% la 3,9%. In plus, scumpirea brusca a gazelor naturale, ale caror cotatii s-au dublat fata de 1 ianuarie pe pietele europene, prezinta riscuri majore suplimentare pentru cresterea preturilor. Astfel, potrivit specialistilor Coface, persistenta presiunilor inflationiste reduce spatiul de manevra pentru relaxarea politicii monetare si amana taierile de dobanzi. In acest context, randamentele pe termen lung ale obligatiunilor sunt predispuse la cresteri, atingand recent nivelul de 6,75% pentru titlurile pe 10 ani. Aceasta se traduce prin costuri de finantare mai ridicate pentru statul roman atunci cand se imprumuta de pe piete, efect care se va propaga negativ asupra costului capitalului segmentului corporativ. "Conflictul din Orientul Mijlociu genereaza efecte de contagiune puternice asupra economiei Romaniei, principalul canal de transmisie fiind vulnerabilitatea pietei energiei. Socurile se resimt la nivel macroeconomic si sectorial, influentand direct stabilitatea preturilor, dobanzile, cresterea economica si siguranta aprovizionarii", explica Bogdan Nichisoiu, Regional Enhanced Information Manager. "Mediul economic tensionat loveste direct doua motoare vitale. Consumul este afectat deoarece aversiunea sporita fata de risc si preturile mari la energie reduc increderea consumatorilor si erodeaza sever puterea de cumparare a gospodariilor. Industria este, de asemenea, puternic impactata din cauza cresterii costurilor materiilor prime energetice, existand avertismente privind riscul unei scaderi bruste a productiei industriale in cazul intreruperii fluxurilor de aprovizionare," potrivit lui Bogdan Nichisoiu. Afectarea consumului, a industriei si mentinerea dobanzilor ridicate actioneaza ca factori inhibitori pentru cresterea pe termen mediu. Economia Romaniei a intrat deja intr-o noua recesiune tehnica in a doua jumatate a anului 2025, iar prognoza de crestere economica, si asa frugala, de 1% pentru 2026 este deja pusa sub semnul intrebarii, explica analistii Coface. Riscul pe termen lung: un soc macroeconomic global "Un scenariu extrem in care preturile petrolului ar ramane peste 100 dolari pe baril ar declansa o noua crestere a inflatiei globale si ar obliga probabil bancile centrale sa isi inverseze strategia, trecand de la relaxarea monetara la o inasprire generalizata. O crestere prelungita de 15 dolari a preturilor petrolului Brent ar putea astfel reduce cresterea globala cu aproximativ 0,2 puncte procentuale si ar putea adauga aproape 0,5 puncte procentuale la inflatie. Intr-un astfel de context, riscul de stagflatie - o combinatie de crestere slaba si inflatie ridicata - ar deveni din nou o amenintare credibila pentru economia globala, cu consecinte grave pentru intreprinderi si comertul international", arata sursa citata.