Politic-Social

Intr-o epoca a informatiei venita instantaneu pe retele sociale, in live-uri online sau tv, este aproape de neimaginat cum o catastrofa cu zeci de victime directe si mii de afectiuni asociate in timp, poate fi ascunsa opiniei publice timp de aproape trei zile. S-a intamplat insa acum 40 de ani la Cernobil si, potrivit cronologiei si documentelor de arhiva prezentate vineri jurnalistilor de autoritati in cadrul workshopului "Cernobil 40: De la accident la lectii operationale pentru comunicarea in criza", organizat la Centrul de Informare, Pregatire si Raspuns la Incidente, Evenimente Radiologice si Nucleare (CIPRIERN), de sub umbrela CNCAN. Cronologia evenimentelor de acul patru decenii Pe 26 aprilie 1986, la ora 01:23 o explozie masiva se producea la un reactor al centralei nucleare de la Cernobil, un accident care a durat cateva secunde, dar despre care populatia nu a aflat nicio informatie oficiala timp de aproximativ 65 de ore. Datele oficiale indica 31 de decese directe si aproximativ 5.000 de cazuri de cancer asociate, precum si cea mai mare rata de tulburari de stres post-traumatic. Pentru aproape trei zile, oamenii din apropierea centralei si din toata Europa nu au primit nicio informare, iar primele semnale de alarma au venit din afara URSS, abia pe 28 aprilie dimineata, cand Suedia a detectat radiatii anormale si a suspectat un accident nuclear in URSS. Autoritatile sovietice au recunoscut oficial incidentul abia in seara zilei de 28 aprilie, la 65 de ore de la producere, printr-un anunt de 20 de secunde, fara alte detalii. Elena Ceausescu: "Nu se poate asa ceva!" In Romania, "conducerea de partid si de stat" - respectiv Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. s-a intalnit abia pe 1 mai, dupa ce o nota oficiala a Ministerului Apararii Nationale i-a fost transmisa secretarului general Nicolae Ceausescu in data de 30 aprilie. Abia in sedinta din 1 mai - cand, conform stenogramei pusa la dispozitie de oficialii CNCAN (vezi facsimil), inca nu venise o comunicare de la Moscova, nici dinspre specialisti, nici pe linie de partid - seful statului a dispus sa fie informata populatia in cel mai scurt timp, in cel mai apropiat jurnal tv. "Sa stim daca mai arde in continuare, care este situatia", "Trebuie sa spunem ca au aparut si la noi radiatii, si vrem sa stim de facem. Nu se poate asa!", exclama Elena Ceausescu in timpul sedintei din 1 mai. La finalul sedintei, ea a mentionat o posibila masura, care chiar a fost implementata, asa cum isi amintesc cei care erau in sistemul de invatamant in lunile care au urmat accidentului tehnic, desi specialistii nu ii recunosc neaparat eficienta post eveniment: "Trebuie sa imi pregatiti o documentatie, ca sa stim precis cu ce pot fi combatute unele substante, spre exemplu: iodul. Asta ca sa putem lua masurile necesare, sa actionam rapid". Actualul timp de raspuns In prezent, la patru decenii distanta, si dupa iesirea dintr-un regim dictatorial, termenul de comunicare intr-un caz urgenta radiologica sau nucleara, conform strategiilor de raspuns ale responsabililor romani este de o jumatate de ora de la declansare. Asta inseamna un timp de 130 de ori mai scurt fata de cel asumat acum 40 de ani de Moscova. Accidentul de la Cernobil a lasat lectii care au fost foarte utile in vederea imbunatatirii comunicarii publice, eficientei autoritatilor de reglementare si a imbunatatirii masurilor de securitate nucleara pentru toate instalatiile, dupa cum a declarat presedintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercau, in deschiderea workshopului de vineri. "O serie de masuri au fost luate astfel incat evenimente similare si erori de proiectare, cum au fost cele de la Cernobil sa nu mai aiba loc la nicio instalatie nucleara, nu doar in Romania, cat si la nivel international. Au fost actualizate standarde de securitate nucleara, au fost imbunatatite proceduri de raspuns la urgenta, capabilitati de raspuns ale autoritatilor de reglementare in situatii de criza, conventii de notificare rapida ale evenimentelor potentiale, consecinte asupra altor state. Toate acestea au condus la un nivel de securitate nucleara mai imbunatatit si la protectia populatiei pentru asemenea evenimente, astfel incat consecinte asupra sanatatii de genul celor care au avut loc acum 40 de ani la Cernobil sa nu mai aiba loc", a subliniat afirmat presedintele institutiei. Perceptia devine realitate operationala in lipsa comunicarii, este una din lectiile vitale dupa Cernobil, discutate la Bucuresti. Conform strategiei prezentate jurnalistilor, considerati parteneri strategici in gestionarea situatiilor de urgenta, in primele 30 de minute, CNCAN are responsabilitatea de a publica primul comunicat de presa cu privire la incident/eveniment pe pagina oficiala a institutiei (www.cncan.ro). Pana la activarea Centrul National de Conducere si Coordonare a Interventiei, numai CNCAN coordoneaza comunicarea publica, iar populatia obtine primele informatii corecte de aici. Dupa ce se declara urgenta generala, este activat CNCCI, iar comunicarea publica este coordonata de CNSU, prin structura CICP - Centrul de Informare si Comunicare Publica, din cadrul CNCCI. "Oamenii nu reactioneaza la risc, ci la ceea ce inteleg ca se intampla" Workshopul "Cernobil 40: De la accident la lectii operationale pentru comunicarea in criza" organizat cu o zi inainte de comemorare, a adus in prim-plan o concluzie esentiala: intr-o situatie de urgenta nucleara sau radiologica, modul in care informatia este comunicata influenteaza direct perceptia riscului, comportamentul public si eficienta raspunsului institutional. Potrivit oficialilor, impactul unui astfel de accident nu este doar tehnic, ci si profund social si comunicational. Lipsa comunicarii in primele ore a generat un vid informational care a alimentat incertitudinea, a amplificat zvonurile si a dus la pierderea controlului asupra perceptiei publice. In prezent, aceste lectii sunt integrate si testate in exercitii internationale de amploare, precum ConvEx-3, unde comunicarea este evaluata ca functie operationala a raspunsului. De la coerenta mesajelor intre institutii, pana la reactia in timp real la presiunea media si gestionarea fluxurilor de informatie, comunicarea este tratata ca element critic pentru stabilitate si incredere publica. "Comunicarea nu este doar un instrument de informare, ci o componenta a raspunsului in situatii de urgenta," a declarat Petre Min, Head of Emergency Preparedness and Response, CNCAN. "Oamenii nu reactioneaza la risc, ci la ceea ce inteleg ca se intampla. In lipsa unei comunicari clare si rapide, perceptia devine realitate operationala," a subliniat Luciana-Elena Petrescu, Romania Country Chapter Lead al European Association of Communication Directors (EACD). Mesajul central al evenimentului, care a inclus si un exercitiu practic de simulare, este cu totul altul fata de acum 40 de ani: in criza, comunicarea nu reflecta realitatea - o defineste. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare este autoritatea nationala competenta in domeniul securitatii nucleare si radiologice, responsabila de reglementare, control si gestionarea situatiilor de urgenta in Romania. Centrul de Informare, Pregatire si Raspuns la Incidente, Evenimente Radiologice si Nucleare (CIPRIERN) este structura specializata a CNCAN care coordoneaza pregatirea si sprijina raspunsul in situatii de urgenta nucleara si radiologica. Centrul asigura instruirea, exercitiile de pregatire si facilitarea comunicarii publice, contribuind la un raspuns coerent si la o informare rapida si responsabila a publicului.